Isus din Galileea spre Iordan se-ndreaptă
Ioan, neînțelegându-L, Îl întreabă îndată:
„Eu Am trebuinţă să fiu botezat de Tine,
Și tu, o scump Isuse, vii astăzi la mine?”

Drept răspuns Isus așa i-a vorbit:
„Trebuie să împlinim tot ce-i de împlinit.”
Auzind acestea, Ioan l-a lăsat
Și-a făcut lucrarea și l-a botezat.

Când a ieșit din apă, în chip de porumbel
Duhul Lui Dumnezeu coboară peste El,
Iar din cer vorbește un glas deosebit:
Acesta-i Fiul Meu, cel care-I preaiubit!

O pildă atât de clară ne-a lăsat Isus
Când El, cel fără pată, spre Iordan s-a dus.
Domnul a intrat în apa botezului
Ca să înțelegem importanța lui!

Poate c-ai înțeles-o și te-ai botezat,
Dar drumul ce-a urmat te-a cam zdruncinat.
Tu nu privi-napoi, fii doar liniștit
După botez și Domul a fost ispitit!

Eu știu că-i grea povara ce o ai de dus,
Dar știu că de un capăt o duce Isus
Și dacă pe Domnul nu L-ai fi primit
Ai fi căzut sub ea și te-ar fi zdrobit.

Luptă-te lupta cea bună a credinței,
Păstrează curată cărarea pocăinței
Și într-o zi acea frumoasă mărturie
Va fi pașaportul tău spre veșnicie.

Iar dacă până azi nu ai făcut pasul,
Privește doar o clipă: nu stă în loc ceasul.
Nu știi ce povară urmează-n viața ta
Și de unul singur poți cădea sub ea.

Nu te gândi acum la ce vor zice alții
Ci gândește-te cum să-înmulțești talanții!
Cerul cu ardoare să știi că te dorește
Isus s-a botezat, pe tine ce te-oprește?