Despre Crăciun se spune că nici-o sărbătoare
Nu-i mai minunată sau mai încântătoare
Și care altă veste ne-ar bucura nespus
Dacă nu vestea asta: S-a născut Isus!

O sărbătoare a păcii, a liniștii, dar parcă
În fiecare an devine mai săracă…

Și nu, nu ne lipsesc decorațiuni alese
Nici hainele frumoase, nici bogatele mese. .

Nu-i nici ger în casă, căci focul e în toi
Dar parcă uneori avem inima sloi
Și-am vrea ca Isus să se nască-n ea
Dar dintre ea și iesle, mai rece-i inima!

Cu o lună înainte, ne pregătim casele
Decorăm totul frumos, lustruim vitrinele
Dar uităm că sufletul, el trebuie curățat
Fiindcă-i plin de neiertare și de ură e pătat.

Zeci de mii de beculețe luminează armonios,
Dar lumina de la ele nu ne este de folos,
Dacă pe al nostru chip nu lucește dragostea
Nici o altă instalație nu ne poate lumina.

Primim cadouri scumpe dar mare ne e uimirea
Că nu-i nici un pachețel în care găsești iubirea.
Nici iertarea nu-i sub brad, bucuria unde-i oare?
Le-am înlocuit pe toate cu cadouri materiale…


Îmi doresc un singur lucru, vreau ca în această seară
Fiecare strop de ură din suflet să ne dispară
Și-nainte de a umple cămările cu de toate
Să ne umplem inima cu simțiri adevărate…


Suflete eu îți doresc atât de liniștit să fii
Încât în taina nopții reci s-auzi cum cântă îngerii.
Nu vreau să fie doar lampa cea care este aprinsă
Ci aprinde-ne Isuse, dragostea, dacă e stinsă!

Nu vreau albă să rămână doar zăpada de afară
Vreau ca albă să devină orice inimă murdară
Și te rog o scump Isuse, curățește-o și pe a mea
Fiindcă vreau în acest an, să Te poți naște în ea!