De-aș avea păcate
Cât nisipul mării,
Tu le-arunci, o Doamne,
În marea uitării.
(Dan. 8.23; Ier. 33.22; Mica 7.19)

De-aș avea ispite
Prin fire și Cel rău,
Pot fi biruite
Prin sfânt sângele Tău.
(Iacov 1.12,13; Gal. 5.24; Apoc. 12.9-11)

De-aș avea necazuri,
Încercări, probleme,
Prin orice talazuri
Tu îmi dai putere.
(Ioan 16.33; F. A. 14.22; Ps. 42.7,8; 92.12)

De-aș privi la mine
Îndată aș cădea,
Dar mă uit la Tine
Isuse, stânca mea.
(Ps. 30.6,7; 18.2; Mat. 14.30; Mica 7.7;
Evr. 3.1; 12.2; 1 Cor. 10.4)

De-aș vorbi-n grai ceresc,
Ori ca bun orator,
Sunt nimic de-nu iubesc,
Chimval zângănitor.
(1 Cor. 13.1)


De-aș avea credința
Munții să-i mut din loc,
Nu-i de folos știința,
Fără iubire, deloc.
(1 Cor. 13.2)

De-aș împărți totul
Celor săraci în dar,
Să-mi jertfesc chiar trupul,
E totul în zadar.
(1 Cor. 13.3)

De-aș fi religios,
Moral, bine văzut,
De nu-l am pe Hristos
În Iad voi fi pierdut.
(Iacov 1.26,27; Ioan 3.1-10,36)

De-aș câștiga totul,
Lumea s-o am în dar,
Dacă-mi pierd sufletul
Voi plânge cu amar.
(Matei 6.26; Luca 12.19-21; 16.24; Matei 13.42,50)

De-aș avea mii de limbi
Să-ți mulțumesc nu pot,
Tu-mi dai viață, timp,
Ce sunt, ce am, chiar tot.
(Ef. 5.20; 1Tes. 3.9; F. A. 17.28;
1Cor. 15.10a; Rom. 11.36)