Te laudă popoarele, Dumnezeule!
Autor: John Piper
Album: Diverse
Categorie: Misiune

    Psalmii 67:3: „Te laudă popoarele, Dumnezeule, toate popoarele Te laudă. Se bucură neamurile și se veselesc; căci Tu judeci popoarele cu nepărtinire și povățuiești neamurile pe pământ. Te laudă popoarele Dumnezeule, toate popoarele Te laudă.” Și toți să zică – Amin!

    Vă puteți așeza. Nu vrem să stingeți luminile, mulțumesc! Trebuie să vă văd – asta e treaba serioasă. La sfârșitul mesajului meu o să am trei grupuri stand în picioare și vreau să vă spun din timp să nu vă simțiți dezorientați ca să vă puteți ruga. Dintre voi vor fi cu siguranță în vreunul din aceste categorii și alții vor fi stresați dacă ar trebui să vă ridicați sau nu. Deci acestea sunt grupurile pentru care v-aș ruga să vă ridicați și puteți să vă pregatiți inimile și vă voi spune de ce voi face asta. Nr. 1: Dacă ești deja angajat în misiuni interculturale de termen lung – nu pe termen scurt și nu non-interculturale – ci doar interculturale, de termen lung; sau ai fost și te-ai pensionat… Deci mă aștept ca Greg și Sally să se ridice ca un indiciu – acest tip de oameni sunt incluși în acea categorie. Nr. 2: Ai venit la acest eveniment știind că chemarea lui Dumnezeu e în viața ta pentru misiune și doar ai avut nevoie să fii aprins și inspirat și poate Dumnezeu a făcut puțin din asta și ești pe drumul tău – vreau ca tu să te ridici. Nr. 3: E cel mai dificil să distingi perimetrii pentru că ar putea să fie creați în acest moment, și acesta este grupul care percepe acum sau de acum în 60 de minute, ceva se va întâmpla în următoarele minute… O agitare serioasă de la Dumnezeu în inima ta să te miști înspre misiune profesională, nu de scurtă durată, de lungă durată, interculturală. Poate ai venit cu această agitare, poate ai conceput-o aici sau poate se va întâmpla în următoarele minute. Nu îți cer să fii încredințat de ea, vreau doar să spui: cred că există, e puternică, și dacă nu se-ntâmplă nimic, asta e direcția înspre care mă mișc. Deci acestea sunt cele 3 categorii și vreau doar – numărul 1: să pot vedea acel grup ce mișcă, vreau să puteți spune – e o cinste să te ridici pentru aceasta și vreau să mă rog pentru voi apoi vom merge acasă. Deci cam asta e direcția vorbirii…

    Înainte de a citi textul pentru care vă invit să deschideți la Psalmul 67, am două comentarii preliminare: acest psalm este modul în care ne rugăm când suntem copleșițti de pasiunea lui Dumnezeu pentru lauda Lui între națiuni. Un mod de a evalua roadele acestei conferințe va fi dacă te vei simți mult mai înclinat să te rogi așa acum decât cu 3 zile în urmă, este viața ta de rugăciune altertă? Al doilea comentariu (l-am menționa și pe panou): unul din modurile în care Dumnezeu ne schimbă viețile este când auzim o porțiune din Scriptură, poate singuri poate în închinare, și prinde rădăcină, și începe să crească și nu se ofilește, se agață și învie din nou și din nou și supraviețuiește din anotimp în anotimp. Ne face ceva, n-o putem scutura, se ține de noi, schimbă lucruri, nu putem s-o explicăm și devine o chemare. Deci rugăciunea mea este dacă nu s-a întâmplat deja prin cuprinsul vieții tale Psalmul 67 și expoziția lui va fi ocazia pentru acea chemare în viața ta. Și ar trebui să spun, cel puțin dacă n-o luăm de la sine, căci mă aștept ca cei mai mulți să rămână așezați când vă voi întreba să vă ridicați la sfârșit. Și spun aceasta ca să nu credeți că sunt un ratat sau că această conferință e ratată pentru mine, bun – ați înțeles? Misionarii între vecini – nu vă ridicați; cei ce sunt cu pasiune devotați să susțină misionarii în lucrare – nu vă ridicați! Stați așezați cu demnitate. Bine – să fie clar. Bun, acum suntem gata.

    Psalmul 67: „Dumnezeu să aibă milă de noi și să ne binecvânteze, să facă să lumineze peste noi fața Lui, ca să se cunoască pe pământ calea Ta, și printre toate neamurile mântuirea Ta! Te laudă popoarele, Dumnezeule, toate popoarele te laudă. Se bucură neamurile și se veselesc; căci Tu judeci popoarele cu nepărtinire și povățuiești neamurile pe pământ. Te laudă popoarele, Dumnezeule, toate popoarele Te laudă. Pământul își dă roadele; Dumnezeu Dumnezeul nostru ne binecuvintează, Dumnezeu ne binecuvintează, și toate marginile pământului se tem de El.”

    Legătura dintre verestele 1 și 2 înrădăcinesc acest psalm ferm în modul în care Dumnezeu salvează lumea. Nu plutește în aer, ci e înrădăcinat într-un legământ, în felul în care Dumnezeu lucrează în lume. Haideți să vedem legătura și de unde provine: „Dumnezeu să aibă milă de noi și să ne binecuvinteze – Israel, aici e despre Israel – să facă să lumineze peste noi fața Lui – nu e o parafrază așa cum o să vedem în alt text, aici e adevărat – ca să se cunoască pe pământ calea Ta și printre toate neamurile mântuirea Ta.” Deci poate că o auzi dacă ești o persoană saturată biblic: binecuvântat – Israel, binecuvântat – să fii o binecuvântare, vă aduce aminte de ceva? Deci uite ceea ce ar trebui să vă aduce aminte, de unde provine – Geneza 12:2-3 – promisiunea lui Avraam: „Voi face din tine un neam mare, și te voi binecuvânta; îți voi face un nume mare – acum asta e o parafrază, o parafrază bună – și (acel ‘și’ din Psalmul 67:2 este o bună interpretare al acestui ‘și’ din Geneza 12:2) vei fi o binecuvăntare (Avraam). Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta, și voi blestema pe cei ce te vor blestema; și toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine.” De aici provine Psalmul 67. Modul în care Dumnezeu salvează lumea este așa: alege pe Avraam, Israel, lucrează prin ei…

    Acum această rugăciune în Psalmul 67 nu plutește în aer, este înrădăcinată acolo și intenționează să realizeze, să exprime și să se roage în realitate acel legămânl – pentru asta sunt legămintele – să fie realizate și invocate în realitate. Promisiunile și legămintele intenționează să fie însușite din generație în generație, incluzând aceasta… Deci noi asta vrem să facem, asta intenționez să fac. Această predică e acel ‘și’; exact cum psalmistul a pus acel ‘și’ pentru Geneza 12:2, am să pun acest ‘și’ pentru Psalmul 67, mă înrădăcinez în Geneza 12 și în Psalmul 67 și unde a fost hotărât împlinit – nu sfârșit. Aceste două cuvinte înseamnă mult pentru mine: „hotărât” și „sfârșit” – ele nu sunt aceleași în vocabularul meu. Acest legământ a fost hotărât împlinit în viața, moartea pentru păcat și învierea lui Isus Hristos (sămânța lui Avraam)… Și astăzi se împlinește și va continua să se împlinească până se va împlini numărul neamurilor și toți israeliții se vor întoarce la Hristos. Deci se apropie de sfârșitul împlinirii și a fost împlinit decisiv în Isus. Iar felul în care a fost împlinit în Isus este că El a fost evreu – El a fost Mesia evreul. El a fost divinul Uns, Trimisul lui Dumnezeu să împlinească această promisiune. Și când a murit și înviat, toți care prin credință se unesc cu această sămânță a lui Avraam, devin sămânța lui Avraam și moștenesc binecuvântările lui Avraam – nu contează cât de păgâni sunt.

    Deci aici e cheia învățăturii Noului Testament despre aceasta – Galateni 3:13: „Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-se blestem pentru noi – fiindcă este scris: ‘Blestemat este oricine este atârnat pe lemn’ pentru ca binecuvântarea vestită lui Avraam să vină peste neamuri” (națiuni, Palesteinieni – dacă ar fi știut ei asta… dacă ar fi știut Israel asta… asta este planul). Capitolul 3:7 – tot în Galateni: „Înțelegeți și voi dar că fii ai lui Avraam sunt cei ce au credință.” Versetul 9: „Așa că cei ce se bizuiesc pe credință sunt binecuvântați împreună cu Avraam cel credincios.” Versetul 29: „Și dacă sunteți ai lui Hristos, sunteți sămănța lui Avraam, moștenitori prin credință.” Moștenitor după promisiune – orice etnie ai avea, orice rasă ai fi, orice naționalitate ai avea – acesta este taina Împărăției – că neamurile sunt împreună moștenitori cu evreii ale promisiunilor făcute lui Avraam. Și, în modul acesta, legământul lui Avraam (Geneza 12 prin Psalmul 67) se împlinește și a fost deja împlinit prin Isus Hristos. Deci planul lui Dumnezeu să mântuiască lumea e că a creat-o, ea a căzut și, în drumul său spre națiuni, El a ales o națiune – Israel. Ai putea întreba: asta e ciudat – stai 2000 de ani doar cu o națiune – ciudat, este ciudat! De aceea Romani 11 există în Biblie și se termină cu: „Din El, prin El, și pentru El sunt toate lucrurile; cât de neînțelese sunt căile Lui și cât de nepătrunse judecățile Lui! Cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui?” Tot Romani 11 vorbește despre cum Dumnezeu Și-a arătat puterea națiunilor de-a lungul istoriei de 2000 de ani cu poporul Israel; El a făcut așa și noi ne supunem. Sunt motive și poți studia Romani 11 și poți să le auzi, noi toți eram jos (cum reiese din versetele 30 și 32) ca El să ne arate har, fără merit. Deci planul este: alege un popor – pe Avraam, Israel – fă un legământ cu ei ca prin ei neamurile să fie binecuvântate, trimite-L pe Mesia în lume ca Sămânță, fă-L să moară pentru păcatele tuturor oamenilor și oferă dreptate tuturor oamenilor, spune națiunilor: „Cine crede în acest Mesia este atașat de El, devine descendent al lui Avraam, moștenește promisiunile și legământul este împlinit.” Asta este modul în care El planuiește să mântuiască lumea. Psalmul 67 este dinainte o realizare și o rugăciune în realizarea acestei promisiuni.

    Deci noi o să citim și studiem și deschidem la Psalmul 67 ca o realizare a acestui legământ și apoi îl transpunem în situația noastră unde ar trebui să fie. Cred că eu și Avraam am crezut psalmistul, și cred că Dumnezeu s-ar supăra pe noi dacă nu am lua Psalmul 67 ca realitate a Secolului 21. Deci primul lucru pe care-l vedem în acest psalm este scopul măreț al lui Dumnezeu pentru lume. Și spun scopul lui Dumnezeu chiar dacă este un om care se roagă lui Dumnezeu pentru că Isus a spus în Matei 23:43 că psalmii sunt rugăciuni în Duhul – ei sunt inspirați de Dumnezeu și exprimă intențiile lui Dumnezeu pentru lume. Deci garanția mea când aud rugăciunea acestui om ca exprimând intențiile lui Dumnezeu este că acest psalm este inspirat pentru că Isus a spus că este – acesta e raționamentul meu când citesc psalmii. Și ceea ce spune acest psalm, ceea ce spune Dumnezeu prin acest psalm este că scopul lui Dumnezeu este acesta: lumea există, Israel există, noi existăm și misiunea există pentru că Dumnezeu dorește să fie cunoscut, laudat, îmbucurător și temut de toate națiunile. De aceea a creat El lumea, de aceea a chemat El pe Avraam, de aceea a împlinit El deja legământul în Isus, de aceea El ne trimite să mergem să spunem națiunilor că ei pot fi evrei și moștenitori ai lui Avraam.

    Deci să vă dau versetele care suporta asta. În primul rând – scopul Lui este să fie cunoscut de națiuni – versetul 2: „Ca să se cunoască pe pământ calea Ta și printre toate neamurile mântuirea Ta.” În al doilea rând, lăudat – versetul 3: „Te laudă popoarele, Dumnezeule, toate popoarele Te laudă.” Versetul 5: „Te laudă popoarele, Dumnezeule, toate popoarele Te laudă.” Deci scopul Lui e să fie cunoscut, scopul Lui e să fie lăudat. Al treilea scop, să fie motiv de bucurie – versetul 4: „Se bucură neamurile și se veselesc.” „Vreau ca națiunile să se bucure de Mine” – asta e veste bună, nu ieșim să le spunem nimic care să-I facă triști, ținta noastră e să-i facem bucuroși, ținta lui Dumnezeu este ca națiunile să fie bucuroase. Și în al patrulea rând: scopul Lui este să fie temut, venerat – versetul 7: „Dumnezeu ne binecuvântază și toate marginile pământului se tem de El.” Deci aceasta este voia lui Dumnezeu pentru lume. Dumnezeu dorește să fie cunoscut, să fie lăudat, să fie îmbucurător și dorește să fie de temut. Și nu dorește să fie cunoscut, lăudat, îmbucurat și de temut doar de un număr mic, ci de fiecare națiune – de aceea le-a creat. Deci asta e voia lui Dumnezeu după cum spune psalmistul, pentru că el vorbește în Duhul.

    Acum mai este ceva: de ce vrea El să fie cunoscut? Că ce? De ce vrea să fie lăudat? Ce are El de vrea să ne bucurăm de El? Și ce are El de ne face să tremurăm de frică? Și acestea sunt în psalm și ar trebui puse în evidență. Și acestea sunt patru:

    1. El dorește să fie cunoscut ca singurul Dumnezeu viu și adevărat. Singurul Dumnezeu viu și adevărat. El nu este Dumnezeul niciunei alte religii. Am înțeles acest lucru din faptul că un israelit inspirat se roagă ca Dumnezeul lui să fie lăudat de aceste națiuni păgâne care au alți dumnezei. Versetul 3: „Te laudă toate popoarele Dumnezeule – și noi știm cine ești – toate popoarele Te laudă!” Și uite ce spune Isaia 45:5-6 despre Dumnezeul lui Israel, Dumnezeu însuși vorbind: „Eu sunt Domnul și nu mai este altul, afara de Mine nu este Dumnezeu. Eu te-am încins înainte ca tu să mă cunoști ca să se știe de la răsăritul soarelui până la apusul soarelui, că afară de Mine nu este Dumnezeu: Eu sunt Domnul și nu este altul.” Deci acesta este Dumnezeul lui Israel, El vorbește așa. Psalmistul știe asta și zice: „Toate popoarele să laude acest Dumnezeu, niciun alt Dumnezeu, Dumnezeul care nu se aseamănă cu nimeni. Fie ca toate națiunile să laude singurul Dumnezeu adevărat.” El vrea ca ele să știe că El e acest Dumnezeu. El nu a zis: „Toate popoarele să devină închinători sinceri ai dumnezeilor lor, de vreme ce toți dumnezeii sunt una.” El nu a spus asta! Toată religia israelită este opusul acestei afirmații – este religia lui Dumnezeu.
    Acum să fim foarte clari pentru că trăim într-o lume încărcată de islam – nu ajută, nu ajută cauza adevărului, nu ajută cauza iubirii să spunem că ne închinăm aceluiași dumnezeu la care se închină și musulmanii. Și pun accentul pe cuvântul închinare – noi nu ne închinăm aceluiași dumnezeu la care se închină musulmanii! Musulmanii nu cred în Isus care a murit, care Și-a dat viața ca o jertfă pentru păcătoși, care a înviat din morți și care cere închinare ca Fiu divin al lui Dumnezeu – ei nu cred nici unul din aceste lucruri care sunt pentru noi centrul și esența credinței noastre. Și Isus spune clar despre oamenii oricărei religii: iudei, creștini, islamiști, budiști sau hinduși – orice religie… Isus spune ceva foarte clar despre oamenii care nu cred acele lucruri despre El. Și uite ce zice, Ioan 8:19: „Voi nu Mă cunoașteți nici pe Mine nici pe Tatăl Meu. Dacă M-ați cunoaște pe Mine ați cunoaște și pe Tatăl Meu.” „Nu mă știți pe Mine, deci nu Îl știți nici pe El.”
    · Ei nu onorează Dumnezeul adevărat! Ioan 5:23: „Pentru ca toți să cinstească pe Fiul cum cinstesc pe Tatăl. Cine nu cinstește pe Fiul, nu cinstește pe Tatăl care L-a trimis.” Iudeii, musulmanii, hindușii, creștinii care nu onorează Fiul adevărat, liberalii care nu cred că El a înviat din morți, Nu Îl cunosc pe Dumnezeu.
    · Nu iubesc pe Dumnezeul adevărat! Ioan 5:42: „Dar știu că n-aveți în voi dragoste de Dumnezeu. Am venit în Numele Tatălui Meu și nu M-ați primit” – nu-L iubiți! Dacă nu Mă iubești, nu Mă primești pentru Cel ce sunt în Evanghelia lui Ioan, în toate Evangheliile…
    · Nu au pe Dumnezeul adevărat! 1 Ioan 2:23: „Oricine tăgăduiește pe Fiul, n-are pe Tatăl. Oricine mărturisește pe Fiul are și pe Tatăl.” „Nu-L ai pe Dumnezeu dacă nu Mă ai pe Mine”, spune Isus.
    · Nu aud și nu învață de la Dumnezeul adevărat: „Toți care au auzit și învățat de la Tatăl vin la Mine; dacă nu vii la Mine – nu ai învățat de la Dumnezeu, nu-L cunoști pe Dumnezeu.”
    · Ei resping Dumnezeul adevărat! „Cine Mă respinge pe Mine respinge pe Cel ce M-a trimis.”
    Deci am să mătur deoparte toate reflecțiile misiologice, filozofice și religioase și afirm: vorbesc despre închinare – noi nu ne închinăm la același Dumnezeu! Nu poți să te închini unui dumnezeu pe care nu-L cunoști, nu-L onorezi, nu-L iubești, nu-L ai, nu-L auzi și Îl respingi. Să numești asta închinare înseamnă nimic. Asta e foarte important: orice musulman sau oricare altcineva din orice religie incluzând baptiști, nu-L cunoaște pe Dumnezeu dacă nu-L primește pe Isus ca Mesia, Cel crucificat și înviat care a murit ca o jertfă pentru mulți și trebuie să I se-nchine ca Fiu divin al lui Dumnezeu. Ei nu-L cunosc – asta e foarte important. Primul lucru pe care psalmistul încearcă să ne învețe este: „Toate popoarele te laudă pe Tine, Dumnezeule – nimic altceva! Pe TINE – Dumnezeul legământului care a împlinit scopul mântuirii lumii prin moartea și învierea lui Isus. Fie ca toți să se-nchine și să Te laude!” Acesta este primul lucru care ne învață despre cum să-L cunoaștem și să-L lăudăm azi.

    2. El vrea să fie cunoscut, lăudat, un motiv de bucurie și de temut pentru că El este un Dumnezeu al dreptații! Versetul 4: „Se bucură neamurile și se veselesc căci Tu judeci popoarele cu nepărtinire și povățuiești neamurile pe pământ.” „Mă bucur pentru că Tu ești un Judecător just, și sfânt, și drept, și nepărtinitor. Când va veni judecata, va veni pentru toate națiunile, pentru noi toți; când va veni judecata Dumnezeu nu va fi părtinitor. Nimeni nu va fi condamnat pentru culoare pielii, cât de deștept e, ce poate sau nu poate, locul lor de naștere, din ce neam se trag; nicio mită nu va fi acceptată, nici o cerere sofisticată de iertare – totul se va desfășura după modelul perfect, divin, drept. Deci să fie cunoscut de voi, națiunilor ale lumii, că veți sta (în ziua judecății) pe picior egal cu Israel. Va fi un singur standard pentru toți – standardul intrării în grația lui Dumnezeu, standardul justificării în camera Lui de judecată. Și acest standard este acesta: perfecțiunea. De aceea singurul remediu pentru căderea universală a omenirii, până la fiecare individ, căderea universală din a-L iubi pe Dumnezeu cu toată inima noastră, cu tot sufletul nostru și cu toată minte noastră (perfecțiunea!), singurul remediu este perfecțiunea lui Isus Hristos pentru noi și pedeapsa lui Isus Hristos în locul nostru. Ce ni se cere nouă – perfecțiune – El are! Și ce ni se cere nouă și nu avem, El a suferit pentru noi! Perfecțiunea lui Isus și pedeapsa lui Isus sunt singurele remedii pentru întreaga lume.
    Și dacă vă gândiți bine este remediul pentru cei ce iau acest remediu; și sunt și alte remedii religioase putem spune, dar apostolul Pavel a fost foarte clar cât de universal este acest remediu în versetul din Romani 5:19: „Căci după cum prin neascultarea unui singur om – și toți știm despre cine vorbește aici...” Adam tatăl tuturora. N-ai să întâlnești un singur om pe această planetă pentru care cea mai mare problemă să nu fie: Adam a fost tatăl meu; asta e cea mai mare problemă și nu este nimeni, în orice religie, națiune, oriunde, pentru care această problemă să nu fie adevărată. Vedeți ce face Pavel? Spune că remediul lui Isus este pentru ceea ce a fost greșit în Adam; nu pentru ce a fost greșit în America, sau în creștinism, sau islam – asta este o cădere globală și este doar un remediu. Deci să terminăm versetul: „... cei mulți au fost făcuți păcătoși, tot așa, prin ascultarea unui singur om, cei mulți vor fi făcuți neprihăniți.” Deci toți care sunt atașați de Adam, înrădăcinați în Adam, aparținând lui Adam – păcătoși, căzuți! Nu poți trece de judecată! Nu ești perfect! Și fiecare, care este atașat de Isus, înrădăcinați în Isus, trăind din Isus… Ascultarea Lui îi face perfecți – noi o numim justificare doar prin credință și acesta este un mesaj glorios să fie auzit de lume. Ce știre!! Ce noutate! Doar credința să te atașeze de Unul și singurul care a murit și a înviat și s-a supus legii atât de perfect așa încât noi în El putem avea perfecțiunea cerută (de Dumnezeu) și pedeapsa cerută (pentru păcat) și nu mai trebuie să ne îngrijorăm de judecata și nu mai trebuie să mergem în Iad cum am fi meritat. Aceasta este o știre minunată!
    Câteodată mă gândesc, că noi acei ce suntem creștini de mult timp și am apărat credința mult timp uităm sau cel puțin pierdem imaginea – asta este o știre de bază! Este știrea știrilor! Ai auzit?! Ai auzit tu, fiule al lui Adam? Tu, fiică al lui Adam? Tu, cel cu conștiința păcătoasă care știi în adâncul nopții negre a sufletului tău că nu ești împăcat cu Dumnezeu – ai auzit știrea? Salvatorul, Fiul lui Dumnezeu… Dumnezeu a remediat problema, a trimis pe Fiul Său și dacă cineva din orice națiune va crede în El, toate păcatele lor vor fi iertate, toată dreptatea dăruită, toată pedeapsa e în trecut și toată gloria înaintea lor… Ați auzit știrea? Cea mai minunată știre din lume! Cred că trebuie să recuperăm imaginea acestei știri – aceasta e Vestea Bună, Evanghelia! Radiază ca atunci când vestitorul vine în piața orașului și strigă: „Ascultați! Ascultați! Ascultați El este regele care a acordat amnistie cetății osândite.” Ce mesaj minunat!
    Dumnezeu nu va fi nedrept. Suntem tot la al doilea punct – Dumnezeu este un Dumnezeu al dreptății! Dumnezeu nu va fi nedrept cu acei care niciodată nu au auzit Evanghelia înainte de a pieri. David Platt a arătat foarte biblic că vor fi oameni care mor fără să audă Evanghelia. Și motivul pentru care nu va fi nedrept cu ei este că ei nu vor fi condamnați că nu au crezut în Isus dacă nu au auzit niciodată de El…. Condamnarea lor va fi numai pe baza cum au răspuns la revelația ce au avut-o și ce au făcut cu ea… Să vă citesc Romani 1:18: „Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu și împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor care înabușă adevărul în nelegiuirea lor. Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi…” Nicio scuză! Deci nu va fi nici o scuză, nimeni care înăbușă adevărul – ceea ce toți fac acolo unde Evanghelia nu a venit niciodată și toți vor sta înaintea judecății lui Dumnezeu, nu va fi nici o scuză! Deci Dumnezeu intenționează să fie cunoscut ca Dumnezeul dreptății în acest Psalm, Dumnezeul întregului pământ care face dreptate, El va judeca oamenii cu nepărtinire – ori în iad, ori în Isus.

    3. Dumnezeu dorește să fie cunoscut și lăudat, un motiv de bucurie și de temut pentru puterea Sa suverană. Văd asta în versetul 4: „Se bucură neamurile și se veselesc; căci Tu judeci popoarele cu nepărtinire și povățuiești neamurile pe pământ.” Multe națiuni se mândresc cu puterea și independența lor și statalitatea monarhiei lor. Și Domnul râde la orice vorbă de statalitate și independență, El râde pentru că El a făcut aceste națiuni și El a determinat perioadele de timp pentru fiecare și margini locuințelor lor. Faptele Apostolilor 17:26: „El a făcut ca toți oamenii ieșiți dintr-unul singur să locuiască pe toată fața pământului; le-a așezat anumite vremuri și a pus anumite hotare locuințelor lor.” „Inima omului este ca un râu de apă în mâna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea”, Proverbe 21:1. Daniel 2:21: „El schimbă vremurile și împrejurările; El răstoarnă și pune pe împărați; El dă înțelepciune înțelepților și pricepere celor pricepuți.” Daniel 4:35: „Toți locuitorii pământului sunt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor și cu locuitorii pământului, și nimeni nu poate să stea împotriva mâniei Lui, nici să-I zică: Ce faci?” Dumnezeu dorește să se facă cunoscut ca Suveran suprem peste mișcari, existență, ridicarea și caderea națiunilor. Există doar Un singur suveran și El așează destinul – nu orice președinte și nu orice națiune. Și parte din acest destin esta ca ei să audă Evanghelia, fiecare din ei. Dumnezeul suveran a decretat ca această Evanghelie să fie predicată la toate grupurile de oameni din lume și El vrea să fie suveran în misiunea asta. „Toată puterea Mi-a fost dată în cer și pe pământ.” Toată, autoritate absolută. „Duceți-vă în toată lumea și propovăduiți Evanghelia la orice făptură și Eu voi fi cu voi până la sfârșitul veacului” – Marcu 16:15-16. „Voia Mea, a spus Isus, este ca națiunile să fie ucenicizate, toate, și această datorie este voia Mea, porunca Mea… Ca ele să fie evanghelizate, asta e voia Mea hotarâtă și așa va fi.” „Voi construi biserica Mea și porțile locuinței morților nu o vor birui.” „Mai am și alți oameni, alte oi care nu sunt din turma aceasta, le voi aduce, vor auzi glasul Meu și va fi doar o turmă.” Acestea nu sunt „poate”! El e suveran și El vrea să fie cunoscut ca suveran în misiunea bisericii. Asta e numărul 3.

    4. Ultimul: Dumnezeu dorește să fie cunoscut ca Dumnezeul îndurător. Deci El dorește să fie cunoscut ca singurul Dumnezeu adevărat, Dumnezeu drept, Dumnezeu suveran și, acum, ca un Dumnezeu îndurător și văd asta în versetul 1. „Dumnezeu să aibă milă de noi şi să ne binecuvânteze, să facă să lumineze peste noi Faţa Lui ca să se cunoască pe pământ calea Ta şi printre toate neamurile mântuirea Ta!” Deci El dorește să fie cunoscut ca un Dumnezeu îndurător către Israel și către națiuni. Versetul 4: „Să se bucure neamurile.” Dacă îndurarea lui Dumnezeu era doar pentru Israel, atunci nu mai era nici un motiv să se bucure neamurile. Deci versetul 4 ne învață clar: Vreau ca îndurarea care vine spre Israel să curgă peste ca așa să fiu cunoscut și simțit ca un Dumnezeu îndurător peste toate națiunile. Aceasta este știrea ce răsună în Noul Testament de la crucea lui Isus, nu-i așa?
    Îndurarea lui Dumnezeu a apărut – Tit 2:11: „Căci harul lui Dumnezeu care aduce mântuire pentru toți oamenii a fost arătat.” Minunat! Harul lui Dumnezeu a fost arătat pentru salvare, aceasta este legătura cu Psalmul 67:1 – ca puterea Ta salvatoare va fi cunoscută, va fi îndurătoare… Așa că harul vine și salvarea se-ntâmplă între neamuri și apoi se împlinește în Isus. Și Pavel spune că harul lui Dumnezeu a fost arătat pentru salvarea oamenilor. Când Pavel rezumă biografia lui – știu, David, că ție îți place versetul acesta, l-am văzut în munca ta –: „Dar eu nu țin numaidecât la viața mea ca şi cum mi-ar fi scumpă, ci vreau numai să-mi sfârşesc cu bucurie calea şi slujba pe care am primit-o de la Domnul Isus, ca să vestesc Evanghelia harului lui Dumnezeu”, Fapte 20:24. Aceasta este rezumatul Evangheliei – este har! Avem un mesaj foarte binevoitor. Nu venim cu un mesaj de condamnare, El nu a venit în lume sa osândescă, ci El a venit ca lumea să fie salvată prin El, acesta este mesajul pe care îl vestim. Că se-ntâmplă să fim o miresmă de la moarte spre moarte și viață spre viață este o povoară pe care de-abia o putem purta; noi nu celebrăm că suferim. Faptul că trebuie să fim o mireasmă de la moarte spre moarte la fel de bine ca și de la viață spre viață l-a făcut pe Pavel să strige: cine-i vrednic să poarte povoara? Inima mesajului misionar către națiuni este că Dumnezeu te va salva din păcat și vină și osânda în Adam, Dumnezeu te va salva prin har prin credința în Isus Hristos, Fiul Său.

    Să recapitulez ce avem: 1 – scopul măreț al lui Dumnezeu în lume este să fie cunoscut și lăudat, un motiv de bucurie și de temut de toate națiunile. El vrea să fie cunoscut și lăudat, un motiv de bucurie și de temut ca unicul și singurul Dumnezeu adevărat, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos. 2 – El vrea să fie cunoscut și lăudat, un motiv de bucurie și de temut ca un Dumnezeu infinit, drept și sfânt, rezolvând toate problemele cu dreptate fie la cruce, fie în iad. 3 – El vrea să fie cunoscut și lăudat, un motiv de bucurie și de temut ca un Suveran peste toate interesele oamenilor și peste toate misiunile din biserica Lui pentru ca în toate autoritatea să fie a lui Hristos. Și 4 – El vrea să fie cunoscut și lăudat, un motiv de bucurie și de temut ca un Dumnezeu cu o îndurare fără margini către cei ce vin la El prin Isus. Pentru că El e îndurător El vrea ca toți oamenii să-L cunoască și pentru că El e suveran toți oamenii vor veni la El. Suveranitatea Lui va fi arătată în viața ta prin a te duce la ei, iar suveranitatea Lui va fi arătată în viața lor prin deschiderea inimii lor către El, ca și Lidia – ea și-a deschis inima. El are oameni printre oameni. “Voi zidi biserica Mea și porțile locuinței morților nu o vor birui.” „Mai am și alte oi care nu sunt în această turmă, trebuie să le aduc și pe ele.” „Această Evanghelie a Împărăției va fi propovăduită în toată lumea.” El e suveran și El va împlini asta. Aceasta este marea speranță ce a dezlănțuit misiunea în ultimii 2000 de ani și este o speranță măreață care va susține misiunea până se va termina – este ceea ce tratează această conferință.

    Acum rămâne un ultim punct, un punct foarte important care, cred, că atunci când Dumnezeu a inspirat Psalmii a știut că va fi foarte potrivit pentru acest moment. El ar fi știut toate predicile care vor fi predicate de aici – unde, când și de ce – și El a hotărât-o pentru acest ultim punct important pentru că, dacă ești un cititor atent te miri că nu ai înțeles ceva din textul acesta. Sunt câteva lucruri în acest text despre care nu am spus nimic și par cam importante. Acest Psalm, după cum am văzut, începe cu o legătură între a fi binecuvântat și a fi o binecuvântare. Acesta a fost destinul Israelului și, acum, noul Israel – pentru că noi suntem altoiți în această sămânță al lui Israel – are același destin. Deci biserica (extinsă din legământul lui Avraam) este binecuvântată pentru ca ea să fie o binecuvântare către națiuni. Cred că toți pot vedea aceasta destul de clar.

    Dar ceea ce nu e arătat de obicei este aceasta: psalmul începe și se termină așa și în partea de sfârșit binecuvântarea lui Dumnezeu către oameni este materială, nu spirituală. Versetul 6: „Pământul își dă roadele.” În alte cuvinte, acesta este un psalm în vreme de recoltă, o mare recoltă tocmai a avut loc. „Dumnezeu, Dumnezeul nostru ne binecuvintează.” Acum aici este un punct pentru noi. Binecuvântarea imediată în acest psalm este mâncarea, este materială și susține viața fizică – pământul își dă roadele. America poate hrăni toată lumea cu ceea ce crește în Nebraska și Kansas, Minnesota și Iowa; noi suntem oameni binecuvântați de necrezut! Lucrul minunat în psalm este că între binecuvântarea de la început – verstul 1 și 2 (și sunt conectate – a fi binecuvântat și a fi o binecuvântare) – și binecuvântarea de la sfârșit, întreaga atenție nu este pe lucrurile materiale. Nu m-ați auzit spunând nici un cuvânt despre asta… Predic de vreo cine știe câte minute, desfăcând conținutul psalmului – nici un cuvânt despre binecuvântarea materială n-a fost acolo. Îmi place comentariul lui Derek Kidner pentru Psalmi, vi le recomand. Uite ce spune el: „Dacă cadrul Psalmului se pare să fie un festival al recoltei, este remarcabil cum natura este umbrită de istorie și psalmistul este mișcat de speranțe care nu au nici un element material sau personal; aici tot ce contează este nevoia omului de Dumnezeu.” „O, Doamne, calea Ta să fie cunoscută, salvarea Ta să fie cunoscută, să Te laude popoarele, să se bucure popoarele de Tine, arată-Ți dreptatea, arată-Ți puterea în călăuzirea națiunilor.” Totul se rezumă la a cunoaște acest Dumnezeu mare, îndurător, milostiv, puternic, suveran, drept. Preocuparea universala este: cunoaște-L, laudă-L, bucură-te de EL, teme-te de El, pentru tot ce este El în toate modurile morale și fizice. Ceea ce înseamnă cel puțin aceasta: Dumnezeu dă oamenilor Lui bogăție materială de dragul închinării lumii către El.

    Aproape am terminat, acesta este ultimul meu punct pentru că e punctul pe care cred că Dumnezeu vrea să-l auzi – cei ce mergeți și cei ce trimiteți – Dumnezeu dă oamenilor Lui bogăție materială de dragul închinării lumii către El. El binecuvintează Biserica Lui cu bogății de dragul de a ajunge la națiuni, El dă o recoltă abundentă de grâu de dragul recoltei bogate a lumii. El ne dă bani mai mulți decât avem nevoie ca să putem împlini nevoia cea mai mare a lumii – ei au nevoie să-L cunoască pe Dumnezeu prin Isus! Acesta este punctul cel mai ascuțit din psalm! Suntem binecuvântați să fim o binecuvântare și, desigur, suntem binecuvântați spiritual – nu ne-ar interesa de alte națiuni, n-am fi nici măcar aici dacă nu erau ceva binecuvântări spirituale în viața ta. Dar atenția e pe altceva în acest psalm, în special pentru biserica americană, ori să spunem biserica din vest. „Te-am binecuvântat biserica americană, te-am binecuvântat biserică australiană, te-am binecuvântat biserică canadiană, și biserică britanică, și biserică europeană și oriunde altundeva unde nivelul de trai destul de ridicat; te-am binecuvântat mai mult decât în visele tale sau în istorie – te-am binecuvântat!” Această încăpere este de neimaginat pentru cei mai mulți oameni din lumea aceasta.

    Nu e un blestem. Mă auziți? Nu este un blestem să fii binecuvântat așa, dar poate deveni unul dacă nu e folosit așa cum a spus El. „Am proiectat, a spus Dumnezeu, nu ca ei să câștige și tu să pierzi! Te binecuvintez, tu pierzi și ei câștigă... Nu am aranjat în felul ăsta! Am proiectat pentru tine să mergi să dai și amândoi să câștigați! Te iubesc, Biserică! Te iubesc și iubesc și națiunile! Nu sunt o plăcintă care nu ajunge pentru toți… Te iubesc și iubesc și națiunile… Vreau să dublez binecuvântările tale în a te face o binecuvântare. Și vă amintiți că am zis că e mai multă binecuvântare în a da decât în a primi. Te-am creat așa, am creat sufletul uman să se bucure maxim în dărnicie, te-am făcut așa și deci sistemul merge; deci tu nu pierzi când ei câștigă. Când am zis să se bucure popoarele, să se bucure popoarele în bucuria ta dublă – pentru că ele se bucură. Nu zic ca tu pierzi bucuria pentru că mai multă bucurie iese din tine către oarecare cauză a națiunilor, nu am făcut inima umană așa! E mai multă binecuvântare în a da decât în a primi.”

    Îmi amintesc că vorbeam de o iarnă grea – toată viața de când mi-aduc eu aminte a fost că America se omoară singură prin faptul că nu dă. Se omoară singură – e sinucidere! Inima umană e făcută să consume bucuria în a-și dubla bucuria prin bucuria altora – așa ai fost făcut! Și lumea trimite mesajul exact opus: strânge, strânge, muncește, adună, adună, adună și apoi mori. În ce minciună trăim! Înotăm într-un ocean de înșelăciuni aici în America. Ferestre mici se deschid la conferințele de misiune cu texte. „Când te binecuvintez ca tu să fii o binecuvântare, te binecuvintez ca bucuria ta să fie deplină și asta include banii tăi, mâncarea ta, casa ta. Ți-am dat-o, ți-am dat-o ție și nu-i un blestem. Poate deveni unul dacă tu nu dai, dacă nu trăiești așa, dacă mintea ta întreagă… Hoțul să nu mai fure, ci să muncească cu mâinile lui ca să aibă să dea celui în nevoie.” Este felul în care suntem făcuți… El iubește acest fost hoț și îl vrea fericit la maxim… Deci nu zice hoțul să nu mai fure ca să aibă, să aibă, să aibă conturi bancare mai mari, planuri de pensie mai mari și totul mai mare și apoi moare absolut nefericit… El e absolut nefericit! Sunt mai multe aruncături de sinucidere de pe podul Coronado decât de pe podul Brooklin. Podul Coronado este în San Diego dacă nu știați și un loc frumos; casele începeau de la un milion pe acea insulă, acum poate 2 milioane... Nu este corelație între a avea și a fi fericit, dar este între a da și a fi fericit. Este mai multă binecuvântare să dai decât să primești, deci punctul de aici e: „Nu sunt împotriva ta când transmit acest mesaj, sunt pentru tine, sunt pentru fericirea ta, sunt pentru bucuria ta când zic te-am binecuvântat ca tu să fii o binecuvântare și când ți-am arătat că într-adevăr e binecuvântare materială.” America este bogată cu un motiv și Psalmul 67 este motivul. Deci vă implor să nu faceți din binecuvântare un blestem, nu puneți bogăția voastră într-o pungă cu găuri. „Te-am binecuvântat, de aceea ești bogat, ca voia Mea să fie cunoscută pe pământ, puterea Mea salvatoare între neamuri.” Psalmii 67:3-4: "Te laudă popoarele, Dumnezeule, toate popoarele Te laudă. Se bucură neamurile şi se veselesc.” Pentru aceea ai fost binecuvântat, aceea e misiunea ta și aceea e fericirea ta. Amin!

 

    Tată, pentru câțiva când se vor uita peste 20 de ani înapoi la acest moment și își vor aminti starea de conflict din sufletul lor la acest moment și se vor bucura pentru ceea ce ai făcut la această conferință… Îți cer claritate pentru ei, sigileaz-o, fă-o simplă… Nu ne place să fim pe coarnele dileme, ne place claritatea. Deci, Dumnezeule, suflă în mintea și inima oamenilor care au venit nesiguri și ajută-i să cunoască.

 

    Și-aici sunt: dacă ești un veteran – intră! Ai misionat de 30 de ani sau de 5 ani sau de oricând și ai încetinit sau te-ai pensionat – intră! Acesta este un grup! Alt grup este – am uitat grupurile – ai venit, ai știut, încă nu ai ajuns ești pe drum și nu ai venit aici să primești chemarea, ci ai venit să fii încurajat și împuternicit. Și apoi al treilea grup: doar ai simțit, poate înainte, poate în timpul mesajului, poate acum, o agitare adâncă care crezi – nu-ți cer certitudine aici – că e de la Dumnezeu, că El vrea să pășești spre misiune profesională interculturală. Bun, cam atât de clar pot să mă exprim, deci toți din aceste categorii ridicați-vă… O mulțime de oameni! Mulțumesc pentru bunăvoința de a vă declara. Și acum doar să fiu sigur că punctul e simplu: toți care sunteți ridicați aplaudați pe cei ce stau jos. Sunt sigur că este o a treia categorie pentru care nu ar trebui să aplaudăm, dar nu știu cum să vă identific – Domnul să facă asta! Deci, acesta este un moment serios – iertați-mă pentru că am glumit. Vreau doar să mă rog acum concentrat pe cei ce sunt în picioare și n-am să-i uit pe cei așezați, dar aceasta este în principal o conferință de misiune și aș vrea să aveți toată claritatea necesară, toată siguranța necesară, toți banii necesari, toată călăuzirea necesară, și mă voi ruga pentru voi. Apoi se vor ridica cu toții și vom cânta, iar cântarea ce o vom cânta este cântarea lui Jimmy Eliot. Puteți plânge când cântăm această cântare pentru că eu plâng de fiecare dată când o cântăm în timpul conferințelor noastre misionare.

 

    Tată din cer, pentru toți cei ce sunt ridicați aici, în stagii diferite, cei ce și-au investit viața lor și cei de la începutul acestei investiri… Îți mulțumesc, Îți mulțumesc! Acesta este har, e suveranitate, e dreptate, e unicitatea Ta și Te laud pentru manifestarea ei. Te rog acum pentru fiecare, pentru ca credința lor să fie puternică și neclintită în Isus. Te rog ca dragostea lor pentru Isus să fie intensă. Te rog ca zelul lor pentru gloria Ta să fie înflăcărat și niciodată să nu se stingă. Te rog pentru călăuzire în toate deciziile ce le stă înainte. Te rog pentru provizii materiale din biserica Ta, că vor fi acolo pentru orice scop bun pe care-l dorești în viața acestor oameni. Mă rog pentru cuplurile căsătorite să poată fi pe aceeași pagină, poate că este vreun cuplu așezat chiar acum pentru că nu au ajuns la o înțelegere și mă rog pentru o armonie dulce, nu constrângere, nu amenințare, doar o armonie dulce, Doamne, a cuplurilor căsătorite. Apoi pentru necăsătoriți – bărbați, femei – care se gândesc: „Care-i locul meu? Care-i rolul meu?” Dă-le claritate și curaj. Mă rog pentru căsătoriile de durată să fie dulci și sănătoase. Și mă rog pentru copiii misionarilor care nu umblă cu Isus rupând inimile părinților lor și făcând prea greu de înaintat. Dumnezeule, fă minuni ne rugăm acum pentru copiii din familii. Ocrotește-i de forțele ostile, păzește-i de cel rău, nu-i duce în ispită, ci izbăvește-i de cel rău și înconjoară-i cu grija Ta. Și, Dumnezeule, ține-i sănătoși, nu-i lăsa să cadă în depresie și nu-i lăsa să prindă boli. Diavolul iubește să le facă rău acestor oameni, mă rog doar ca ei să fie luptători buni și să ridice scutul credinței și sabia duhului, încinși cu adevărul și să pună coiful mântuirii. O, Dumnezeule, mă rog ca neamurile simtă puterea și întunericul să dispară, diavolul să cadă și să fie o ridicare, în ziua revenirii, dintre musulmani și hinduși și budiști, din triburi și occidentali seculari, evrei și din orice altă categorie din afara lui Dumnezeu. Proslăvește-Ti Numele, o, Dumnezeule! Am citit dimineață, Doamne, în Galateni 1 pe la sfârșit unde Pavel tocmai s-a convertit și a fost suspectat ca un discipol fals și a zis: „Ei Îl glorifică pe Dumnezeu din pricina mea.” Inima mea a săltat, o, Doamne! Fă să se zică și despre aceștia care sunt așezați și aceștia care sunt ridicați: „Ei glorifică pe Dumnezeu din pricina mea.” Mulțumesc, Doamne, pentru binecuvântările Tale peste noi în aceste zile! Mă rog sigilează, completează, confirmă lucrarea pe care o faci!

Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/predici/165475/te-lauda-popoarele-dumnezeule