Mi-ar place sa ma reintorc acasa, ca fiu risipitor ce sunt,
Dar nu inteleg ce este ceea ce m-apasa,
Si ratacesc plangand...

Imi plange sufletul la orice ceas, chiar si atunci cand rad,
Iar ceata este tot mai deasa,
La mine-n gand...

Ce este oare fericirea, i-mi poate spune cineva?
...E o himera ce aievea
Apare in viata ta...

Eu am plecat de-acasa in cautarea ei,
Si ma gandesc, oare...
Nu mi-am parasit Tatal fara temei?

Am risipit tot ce aveam, si zambet inocent,
Si gand curat ...si pacea ce-o aveam in suflet,
TOTUL am dat !

Nimic nu mi-a ramas! Ce-am castigat?
Chiar daca in jurul meu se-nvarte o lume cu rasete si straluciri,
In suflet sunt trist, pustiit si gol...
Nimic nu am primit in schimb...doar amagiri...

Dar ce vad? In ceata deasa zaresc ceva !
ESTE SPERANTA!
Speranta ca voi revedea la ceas de dimineata, iar chipul Sau
Ce ma asteapta acasa iubitor, cu portile deschise.
Il vad ! Este chiar EL! Ma chiama rabdator cu bratele intinse.


de Veronica Pal - 12 ianuarie 2008