Împrejmuit-au visul ai zorilor stobori,
Ca lacrima m-am scurs în valea de suspine,
Chiar sub pleoapa nopții Te-am întâlnit pe Tine,
Căci Te-am chemat, Isuse, la mine să cobori.

L-am rostuit în suflet ca pe un har de Pâine,
Ca cel mai drag, mai scump, comoară-ntre visări,
Cu inima fierbinte-l visez de mii de ori
Căci limpezește taina Dragostei divine.

Da, m-ai atras Isuse cu glasul Tău duios,
Cu braț samaritean, cu privirea-Ți blândă,
Cu viața Ta jertfită m-ai câștigat, Cristos

Și m-ai scăpat iubite de veșnica osândă,
Chiar de pe buza morții la Viață m-ai întors,
Aievea porți pe brațe ființa-mi plăpândă.

Amin!