Valoarea vieții noastre

M-am strecurat printre castanii vieții
Arătându-mă ca un abur pe scena istoriei.
Așa cum melcul lasă urme în vremea dimineții,
Am lăsat și eu o dâră pe filele existenței.

Am crezut la un moment dat că speriasem timpul
Insă timpul m-a trezit la realitatea neputinței,
Să nu spun că prima dată când am văzut mormântul
Am căutat disperat să navighez pe marea speranței.

Aceasta este viața, ca o frunză bătută de vânt
Te lupți, te bucuri și trăiești mereu lăcrimând.
Dintre toate câte le vezi și pătimești pe pământ,
Mi-am dat seama cât de slab și trecător eu sunt.

Tot ce-i important și poate să-ți dea valoare
E dragostea ce numai Hristos poate să ți-o ofere.
Invață că tot ce Dumnezeu a creat sub soare
E reflecția prin care inima vrea să-ți înmoaie.
Simion Ioanăș