Vorbește-mi, Doamne!
Autor: Sav Simona
Album: vol 1
Categorie: Laudă și închinare
Vorbeşte-mi Doamne, că sunt rob
Şi robul Tău ascultă,
Vorbeşte-mi glasul să-Ți aud,
Să pot urca pe stâncă.

Vorbeşte-mi Doamne, că Te-ascult,
Mi-aşa de dor de Tine,
Mi-așa de dor de sfatul Tău,
Vorbeşte și cu mine.

Vorbeşte-mi astăzi cînd sunt slab
Şi n-am putere-n mine,
Şi nu pot a mă ridica
Să fac ce este bine!

Vorbeşte-mi Doamne, azi mai clar,
Să înţeleg lucrarea,
Şi mila sfântă, şi-al Tău har,
Ce-aduc eliberarea.

Vorbeşte-mi ca lui Samuel,
O, Doamne de-altă dată,
Strigă la mine, ca la el
Să te-nţeleg, o, Tată!

Că-naintarea-i foarte grea,
De abia mai zărim urma,
Cobori la noi prin Duhul Sfânt,
Să ne vorbeşti acuma.

Vorbeşte la al Tău popor,
Ca la Sinai pe munte,
Cuprinde-ne cu-al Tău fior,
Ca să luăm aminte.

De ce să mergem buimăciţi
Când pe-ale Tale urme,
Nu merge oameni rătăciţi,
Ci cei salvaţi din lume?

Vorbeşte Doamne prin cetăţi,
Cu vindecări şi semne ,
Vorbeşte Doamne-n adunări,
Vrem vocea Ta să-ndemne!

E trebuinţă pentru toţi
Că frământarea-i mare,
Şi glasul Tău ne dă puteri,
Cu multă-nflăcărare.

Vorbeşte Doamne la copii,
Şi ia-i din nou de mână.
Mai dă-le lapte, sfatul Tău
Să ţină ale Tale urme.

Vorbeşte și la cei mai mari,
Trezeşte tineretul,
Fă-l să audă glasul Tău,
Sfințeşte-le talentul!

Vorbeşte Doamne la părinţi,
La mamele trudite,
La taţii cei descumpăniţi,
De luptele prea multe.

Când Tu vorbeşti ne dai lumini
Din Harul Slavei Tale,
Şi nu ne poticnim pe drum
În vremea de-ncercare.

Vorbeşte şi la cei bătrâni
De ce-au rămas în urmă,
Acuma la sfârşit de drum
Nu am lumină bună?!

Îmbracă-i cu puteri de sus,
Să strige: ”Maranata!”
Şi sfaturi bune să ne dea
Că vine şi răsplata!

Vorbirea Ta aduce-n noi,
O ancoră mai vie.
Dar oare stăm ascultători,
În vremea ce-o să vie?

Ajută-ne, că doar prin Tin'
Avem izbândă-n toate,
Necazuri trec și alte vin,
Pe-acest pământ cu lupte.

Dar să rămânem credincioşi
Cu ascultare sfântă,
Ce poate fi mai glorios,
În tot ce ne frământă?

Domnul vorbeşte mult cu noi.
Dar oare luăm seama?
Hai să vedem cum înaintăm
Sau ne cuprinde teama?

Vorbeşte Domnul prin dureri,
Şi chiar prin încercare,
Să ne apropie de cer,
Cu multă ascultare.

Vorbeşte Domnul prin copii
Ca Samuel odată,
Vorbeşte şi prin vijelii,
A Sa-I puterea toată.

Vorbiţi cu El prin rugăciuni,
Vorbiţi cu lacrimi multe,
Şi Domnul va face minuni,
Cum știe El mai iute.

Vorbiți așa precum puteţi,
Că Domnul vă ascultă
Şi ne va da din puteri,
Când vine vreo grea luptă.

Vorbirea se va completa
Acolo-n taina sfântă,
Când veşnic ne vom bucura,
În părtășie sfântă.

Atunci vor fii timp şi vremi
Ca să vorbim cu Domnul,
Ai timp, iubite, să-L întrebi,
Şi să-ţi aline dorul.

Dar să rămânem ucenici,
Mereu în ascultare,
Mereu, mereu mai înnoiţi,
Că Mirele apare.

Vorbește Domnul prin furtuni,
Și prin necazuri multe,
Vorbește pentru toți mereu,
Doar glasu-I să-L asculte.
Amin
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/145140/vorbeste-mi-doamne