În aburii zorilor de ziuă,
Zâmbesc fericiți stropii-rouă.
Raze de soare în ele se scald'
Într-o zi luminoasă și nouă.

...Un fluture negru atinge în zbor,
Luciul atât de frumos,
În urmă, raze -ferice deodat' se despart,
Împărțind strălucirea în două.

În lacrimi boabele se prefac,
În ceață-și caută fericirea,
Se zbat să ajungă din nou,
Acolo, unde fluturele negru,
Le-a furat strălucirea.

Una-i mai dornică încă de soare
Cu gândul la rodul pierdut,
Cealaltă se-ascunde acum,
Alergând după fluturele negru,
Ce bucuria le-a frânt.

Se uită din cer... a tristețe
Soarele și razele-i lăcrimează,
Cu gândul la planul iubirii
Ce-a dat-o omului și... oftează.

-Nu stați lângă aripi de flutur'
Nu vă lăsați atinși, prinși în zborul său,
Adunați în orice vreme a vârstei,
Razele dragostei din
Al vieții, frumos curcubeu.

SandaTulics
3 iulie 2015