O, suflete, ce astăzi păşeşti împovărat
De cruntă deznădejde, durere şi păcat
N-auzi cum Domnul slavei te cheamă ca să vii
Pe calea care duce spre cer... spre veşnicii?

Nu şimţi căldura blândă a dragostei divine
Ce te cuprinde încă în haru-I şi pe tine?
Nu vezi cum te veghează din ceruri Dumnezeu
Şi-ţi ocroteşte paşii... şi-ţi dă puteri la greu?

O, suflete, ia seama că vremea-i pe sfârşit
Iar tu eşti tot în lumea de patimi rătăcit...
Alergi către abis, aşa grăbit alergi
Şi-n drumul tău doar fum şi lacrime culegi...

Mai este încă timp... mai este încă har
Să nu-ţi fie trăirea aicea în zadar!
Întoarece-te la Tatăl să-ţi dea cununa vieţii
Şi să-ţi arate drumul spre zorii dimineţii!

Vulcan-21-05-2015
Mary