Motto: ""Dar Dumnezeu i-a zis:'' Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ți se va cere
înapoi sufletul; și lucrurile pe care le-ai pregătit ale cui vor fi? Tot așa este și cu
cel ce își adună comori pentru el, și nu se îmbogățește față de Dumnezeu.'' Amin!
Luca 12:21-22.

Omul se frământă-n viață
Bogății și-averi s-adune,
Dar Eclesistul ne învață
Că totul e deșertăciune.

Dacă pentru om primează
Să-și adune-averi mereu,
Tot mai mult se depărtează
De Preasfântul Dumnezeu.

Omu-n gândul lui își spune
Că-s pentru vremea bătrâneții,
Dar, ce nădejde-i mai rămâne
Când îi taie firul vieții?

Că bogății adună-ntruna...
Felurite, de tot soiul,
Strânge-argintul ca țărâna,
Îmbrăcămintea ca noroiul.

Geaba strînge-argint și aur
În goana după avere,
Că omul nu-i decât un abur
Ce se-arată, apoi piere.

Și toate câte-s adunate
Poartă-n ele lumesc semn;
La sfârșit, le-ar da pe toate
Pentr-un strop de untdelemn.

Când adună ani de-a rândul,
Omul n-a gândit de fel
Că a Domnului-i pământul
Cu tot ce cuprinde el?

În viața ce i-a fost dată
Omul de-ajunge bogat,
Să nu uite niciodată
Că toate, Domnul i le-a dat.

Omule! Scriptura spune:
N-aduna comori ce pier!
Fii bogat în fapte bune!
Strânge comori pentru cer!

Din ce ți-a dat Domnul ție,
S-ajuți semenul la greu;
Că pe cine dă cu bucurie
Îl iubește Dumnezeu. Amin!