Cȃnt un Imn de mulțumire
de cȃnd fost-am eu iertat,
de cȃnd Domnul mi-a dat pacea
sufletului zbuciumat!

Vină valuri cȃt de multe,
bată-n poarta vieții mele,
negura mă împresoare,
ploaie de noroi și stele;

Cadă turnuri, să plesnească
munții în tăria lor,
mările-n adȃnc vuiască,
urle demonii în cor,

Tot potopul de urgie,
încercarea vieții, toată,
nu putea-vor să m-alunge
de pe calea-adevărată!

Eu, de cȃnd sunt în Lumină,
îmbrăcat cu-a Sa iubire,
peste tot, și-n orice vreme,
cȃnt un Imn de mulțumire!


Botoșani