Prietena mea, rugăciunea
Autor: Alexandrina Tulics
Album: Colț stelar
Categorie: Slujire
Prietena mea, rugăciunea

Mă mângâie, îmbrățișează,
A mea prietenă ... demult...
Mă cheamă să ne întâlnim,
'N-al Duhului Sfânt-cânt.

'Mi deschide ușa cu iubire,
Pe față zâmbetu-Şi arată,
Mi-aduce sfinte bucurii
"N înțelepciunea-i dată.

Ea e cu mine pe genunchi,
Slăvind pe Creatorul,
Pe Fiul, Duhul Sfânt și scump,
Slăvit - Mijlocitorul.

Pe uși, deschis-curat de ea,
Mă poartă spre Lumină,
Îmi duce greul, lacrima
Și mijlocește pentru mine.

Când inima-mi se-nchină,
'mpletim poeme de iubire.
Primim mesaj ceresc, cântăm;
Ne bucurăm în Domnul și
Colindăm spre cer, în părtășie.

Și fericite în lumină,
Plângând pentru ai mei
Și-ai Tatălui - copii,
Despovărăm din greutate,
Cu gândul doar la veșnicii.

Ne bucurăm de ''ploaia caldă''
Ce Duhul Sfânt - iubit, trimite,
În adorări, credincioșie,
Tatălui Îi mulțumim pe îndelete.

...Ne despărțim pentru o clipă,
Apoi ne re'ntâlnim în cânt,
'N cuvinte-aduse de iubire,
...pornesc cu Rugăciunea...
A mea prietenă, demult...

8 februarie, 2015
Sanda Tulics








Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/133929/prietena-mea-rugaciunea