Supărarea-i ușă-nchisă!
Autor: Alexandrina Tulics
Album: Pietre albe
Categorie: Slujire
Supărarea-i uşă-nchisă!

Supărarea-i ușă-nchisă!
Nu-nchide ușa sufletului de lângă tine,
lăsându-l să aștepte-n fața ei;
Adu-ți aminte de clipele senine,
de bucurii trăite ca ''florile de tei".

Nu ști ce va aduce ziua cea de mâine;
...poate nori, tristețe, multe boli...
Și dacă ușa e închisă,
cum poți să-ți ţii promisiunea
în fața ''buchetului de flori? ''

Mai poți privi spre cer cu uşa-nchisă,
ştiind c-afară este ''jumatatea ta''
pentru care-ai plâns... cerut la Domnul,
să ți-l aducă, să-ți-l dea?

Să nu apună soarele peste tristețea voastră!
Și nici peste mânia ta!
Deschide-i ușa sufletului, lasă-l,
din nou, să poată fericit, intra pe ea!

Nu risipiți iubirea ce Domnul sfânt v-a dat!
Să nu fiți judecați la tronul cel înalt!
Deschide ușa și dăruiește zâmbet;
E fața bucuriei c-ai iertat.

Întinde-ți mâna spre-acel ce ți-este soţ, sotie;
Nu întrerupe drumul fericrii
prin care-ați fost așa de binecuvântați!

SandaTulics


Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/133826/supararea-i-usa-nchisa