Când uşa sufletului e-ncuiată

Când ușa sufletului e-ncuiată
Zăbrele-grele l-au închis în suferinţă,
Nu te lăsa-n durere ci, glasul ți-l îndreaptă,
Spre Dumnezeul Salvator,
Să te ajute, să îți dea putință.

Când ''corbii-și croncănesc'' în negru-bucuria,
Peste iubirea și credincioșia ta,
Nu te îndepărta, ci cheamă-ți Salvatorul,
Să-Și facă partea SA.

Când ''unii'' hotărăsc în dreptul tău,
Făcându-ți ''lista de conviețuire'',
Nu te opri din drumul Său,
Priveşte cerul chiar printre zăbrele!

Când deznădejdi te-abat din drumul spre Lumină,
Nu te opri să le asculţi, adu-ți aminte de...
Sfânta părtășie de la Cină
''Și-n 'nlăcrimați-genunchi'' te roagă
Să fii iar ridicată, nu oloagă.

Și ține-te de Brațul Tare,
Al Mielului ce-I Dumnezeu, Sfântă Salvare!


10 0ctombrie 2014 -Oconomowoc