În tolba dragostei eu strâng,
Săgeţile-arzătoare,
Să le trimit celor ce plâng,
Cuvânt de-mbărbătare.
Şi tot adun, să pot să dau,
Din fericiri promise,
Acelora ce pace n-au,
Ci numai legi nescrise.

Cu cât mai grea e tolba, eu,
Mă bucur de povară,
Căci este Har de Dumnezeu,
Să pot lucra "afară".
Şi mai culeg în calea mea,
Ce-i mort şi-n putrezire,
Punând în loc un colţ de Stea
Şi-un strop din nemurire.

În tolba dragostei eu strâng,
Săgeţile-arzătoare,
Să fiu celor ce-n val se frâng,
O barcă de salvare.
Nu prin puterea mea, ci prin
Acel ce e Iubire,
Eu pot vorbi de har divin,
De pace, fericire.

Şi când vorbesc de Dumnezeu,
De dragostea de sus,
Spun lumii că nimic nu-s eu,
Ci totul e Isus!
El este Dragoste şi Har,
În lume a venit,
La Golgota, sus pe Calvar,
Cuvântul a-mplinit!

Iar eu ca slujitor ce-I sunt,
Adun săgeţi o mie,
Înţelepţit, cu păr cărunt,
Le dau cu bucurie.
Căci fără dragoste, nimic,
Nu este de valoare,
Cu cât iubesc, mă fac mai mic,
Sub raza-I lucitoare.

Şi-atuncea eu ca mesager,
Sub falduri de-mpietrire,
Voi povesti de efemer,
Cu milă şi iubire.
Voi arăta prin ce sunt eu,
C-am fost pierdut în lume,
Dar Harul Sfânt de Dumnezeu
Mi-a dăruit un nume.

Vino şi tu, copil pribeag
Sub aripa-I divină,
El te aşteaptă cu mult drag
Să-ţi şteargă a ta vină.
Vei propăşi pe drumul tău,
Vei fi umplut de pace,
Căci Unul este Dumnezeu
Şi tot ce spune, face!

În tolba dragostei de sus,
Ne-a pus pe toţi, Iubirea,
Ca să vorbim despre Isus
Şi ce-i nemărginirea.
De-aceea, cât voi mai trăi,
Slăvi-voi Absolutul,
Căci mare har e a iubi,
Când frământat e lutul!

07/08/14, Barcelona- Lucica Boltasu