Creștinul și lumea
Autor: Alexandra Remețan, [email protected]
Album: fara album
Categorie: Meditatii

Deseori am incercat să meditez asupra ceea ce se întâmplă în jurul meu și să înțeleg mai mult, să deosebesc mai mult binele de rău, pentru a afla ce îi place Domnului meu, căruia Îi slujesc și I-am inchinat viața și inima mea. Eram într-o zi la un cabinet medical; am văzut un teanc de reviste puse la dispoziția pacienților în sala de așteptare. Am luat o revistă la întâmplare și am început să dau pagină după pagină. Nu obișnuiesc să citesc reviste, însă de data acesta am vrut să văd, din curiozitate, ce anume poate oferi o revistă mondenă cu peste 30 de pagini din hârtie lucioasă, colorată. Motivul pentru care scriu aceste rânduri este pentru că simt sa fac asta, pentru că am înțeles mai mult unele lucruri și încep să deosebesc mult mai bine ceea ce altă dată îmi era vag creionat în minte: ce oferă lumea, ce caută și ce promovează ea, de ce trebuie să fie un creștin deosebit de lume și să nu iubeasca lucrurile lumii? Unele pagini aveau câte o poză de dimensiuni mari cu câte o femeie îmbrăcată în haine strălucitoare în luminile reflectoarelor, în diverse poziții, machiată strident, uneori grotesc, cu trăsăturile și mimica feței care sugerau mândrie, superioritate, trufie, nepăsare și apreciere de sine. Aceste figuri erau folosite pentru a promova parfumuri al căror preț întrece cu mult venitul mediu al unui om de rând, sau alte produse de lux, bazate pe numele sonor al unor mărci care probabil în mintea unora, vor dăinui veșnic. Mai departe, articole despre satisfacerea tuturor dorințelor pe care le pot avea sau le inventează oamenii, rețete despre frumusețea perfectă a tenului, conturul și senzualitatea buzelor, despre cum sa fii o femeie sau un bărbat seducător, atractiv, în centrul atenției. Sfaturi pentru împlinirea sexuală, pentru modelarea trupului astfel încât să fie „în tiparele” frumuseții perfecte, fără cusur, și mai ales despre îmbrăcarea hainelor „de marcă”, fine, a unor articole care să îți pună în valoare trupul pentru a încânta privirile celor din jur. Toate se învârteau în jurul unui element din umbră, pilonul care își cere tributul: banul. Imagine după imagine, staruri cunoscute pe plan internațional promovau blănuri scumpe, fonduri de ten care ascund semnele trecerii anilor, rujuri și farduri de culori vii care să acopere defectele, să creeze imaginea frumuseții apreciate de oameni. Unele articolele prezentau viața fără griji și plină de fericire a unor persoane publice, a acelor oameni care s-au ridicat pe piedestalul lumii, dar despre care numai Dumnezeu știe câtă amărăciune poartă în inimile neîmplinite. Pe scurt, ce minunată e viața pe acest pământ, ce bine e să fii în lume, să fii ca lumea, în pas cu moda, cu trendul, la curent cu detalii despre viața intimă a idolilor din lumea filmului și a muzicii! În ceea ce privește căile de promovare a valorilor acestei lumi, bineînțeles că nimic nu întrece televiziunea, cu gama ei largă de oferte savuroase, care sedează mințile pentru ore întregi ca să le inunde cu valorile ei. Emisiuni pline de umor, glume proaste, bârfe și jigniri fără cenzurare, promovarea covârșitoare și fără de scrupule a curviei, a poftelor trupești, dorința fiecărui ins de a călca peste ceilalți pentru a-și împlini scopurile, dragostea de bani, corupția, oferirea unor filme care să hrăneasca imaginarul, să determine omul să se hrăneasca cu iluzii înșelatoare, câștigul rapid și fără muncă, multitudinea de reclame care din nou și din nou se învârt in jurul banilor. Parcă oamenii sunt înșelați să creadă că vor trăi veșnic pe acest pământ, să își hrănească eul și să își anuleze conștiinta care odată, cândva, îi mustra pentru felul în care iși petrec timpul atât de scurt. Greu este de găsit versetul din Psalmul 103, care spune: „Nu voi pune nimic rău înaintea ochilor mei; urăsc purtarea păcătoşilor; ea nu se va lipi de mine”. Doamne, nu voi pune înaintea ochilor mei imaginea unor oameni care curvesc, care bârfesc, care ucid, nu pot auzi urechile mele înjurăturile, bancurile, blasfemiile pe care alții le rostesc! Fiindcă inima mea nu suportă astfel de lucruri, ea este născută din Tine! Dacă ar fi să pun în cuvinte mesajele pe care le-am putut desprinde din tot ceea ce am văzut, ar suna cam așa: „Satisface-ți poftele, meriți!”, „Descoperă-ți frumusețea fizică, pune-o în valoare, expune-o astfel încât să fii invidiat/ă, sa fii atrăgător/are!”, „Alege produsele de marcă, cheltuiește și pune-ți sufletul în a investi în tot ce place ochilor tăi și te satisface!”, „Iată modelul de perfecțiune, privește imaginile cu aceste femei care nu au nici un defect al tenului, nici un rid, care au corpul perfect și al căror păr strălucește plin de vitalitate!”, „Concentrează-te asupra imaginii tale, asupra exteriorului tău, fiindca asta contează cel mai mult”, „Ia și gustă din tot ce dorești!”. Este aceeași tactică veche a bătrânului șarpe din gradina Eden, de a atrage omul înspre fructul interzis, de a-l face să se concentreze asupra lucrurilor pieritoare și a-l îndepărta de Dumnezeu. Am înțeles... lumea și pofta ei... „Şi lumea şi pofta ei trece; dar cine face voia lui Dumnezeu, rămâne în veac” (1In 2:17), căci „chipul lumii acesteia trece” (1Cor. 7:31). De ce nu este bine să fim ca ei, de ce noi, care „suntem din Dumnezeu” (1In.5:19), trebuie sa fim total diferiți de lumea aceasta care „zace în cel rău?” (1In.5:19)? Noi să nu gustăm din acest amalgam de oferte ale plăcerii și frumuseții, nici măcar puțin? Noi să nu arătăm că avem un trup frumos, să nu îl punem în valoare, noi să nu avem parte de ore de divertisment, de distracție, noi să nu ne bucurăm de nimic din lumea acesta? „Suflete prea curvare! Nu ştiţi că prietenia lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu? Aşa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş cu Dumnezeu.” (Iac.4:4). „Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în El” (1In.2:15). Oare la ce se referă Dumnezeu când ne învață să fim diferiți de lume și să nu iubim lucrurile ei? „Căci tot ce este în lume: pofta firii pământeşti, pofta ochilor şi lăudăroşia vieţii, nu este de la Tatăl, ci din lume.” (1In.2:16). Așadar, pofta firii și a ochilor, de a fii strălucitor, frumos, perfect, de a atrage, de a îmbrăca și învălui acest om pământesc cu tot ceea ce îi oferă lumea, de a-ți petrece timpul privind gunoaiele lumii, de a fii superior, mândru, mai frumos decat alții, mai...mai...mai.... Voi, creștinilor, „aţi fugit de stricăciunea, care este în lume prin pofte” (2Pet.1:4), voi aveți o religiune care presupune „să va păziti neîntinaţi de lume” (Iac.1:27), „ca să fiţi fără prihană şi curaţi, copii ai lui Dumnezeu, fără vină, în mijlocul unui neam ticălos şi stricat, în care străluciţi ca nişte lumini în lume” (Fil.2:15). Voi trebuie să trăiți conduși de o altă mentalitate, „căci firea pământească pofteşte împotriva Duhului, şi Duhul împotriva firii pământeşti: sunt lucruri potrivnice unele altora, aşa că nu puteţi face tot ce voiţi.” (Gal.5.17). Cum, nu putem face tot ce voim? NU, creștini iubiți, dacă vrem să avem parte de Împărăția în care nimic întinat și spurcat nu va intra, atunci avem de dus o luptă împotriva curentului acestei lumi. Da, „mă port aspru cu trupul meu, şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva... să fiu lepădat”(1Cor.9:27). Trupul meu dorește să îi împlinesc poftele, dorește să fie urcat pe un piedestal, băgat în seamă și aclamat, dar duhul înabușit strigă după biruință, după putere. Trebuie sa trăim ca și Hristos, să arătăm înspre El, nu înspre noi, iar frumusețea aceea interioară să lase urme demne de o viață trăită în lumină. Și să nu vă mirați că nu veți fi aplaudați pentru această atitudine, caci „dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentru că nu sunteţi din lume, şi pentru că Eu v-am ales din mijlocul lumii, de aceea vă urăşte lumea”(In.15:19). Care este, până la urmă, condiția creștinului în lume? Pentru a înțelege, cred că cel mai potrivit ar fi să medităm la versetul: „Cine îşi iubeşte viaţa, o va pierde; şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta, o va păstra pentru viaţa veşnică.”(Ioan 12:25)

Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/eseuri/124791/crestinul-si-lumea