Când deschid Sfânta Scriptură
Și-o citesc îndurerat,
Ea-mi vorbește fără gură;
Sufletul mi-e alinat.

Mintea cugetă-a ei lege
Să o înțeleg deplin
Căci ea poate să dezlege
Lanțul greului meu chin.

Inima e inundată
De o pace făr' sfârșit
Și ființa mea, pe dată,
Odihnește-n vers sfințit.

Ochii mi se desfătează
Zi de zi în slova ei;
Calea mea se luminează
Să vad bine lupii răi.

Cunoștința ei sublimă
Să o dobândesc aș vrea;
Ea e ghidul ce mă-ndrumă
Să ajung în Țara mea.

Galati, Cristina Magdalena Francu