O mamă Îl scaldă-n lacrimi de-adorare
Autor: Ana Haz
Album: Comori ce curg prin lacrimi 1
Categorie: Nașterea Mântuitorului
Din nesfârșita Cerului splendoare,
Prin ochiul slavei, Tatăl Dumnezeu
Privește starea omului și-L doare
Atât de mult...,jertfind pe Fiul Său.

Îl cheamă din cereasca libertate
În foc mistuitor, în cuptor de lut,
Să-L curgă Înțelepciune, peste ape,
Din Betleem prin Pruncul nou născut.

Dragostea divină, granițe de lut
Le frânge-n Calea spre eternitate,
Aici în iesle, libertatea a-nceput,
Zbor de Lumină, Viața fără moarte.

Și prima dată, Fiul Lui Dumnezeu
E mângâiat de-o mână omenească,
Mama Îl strânge scump, la pieptul său,
Maria-n grija ei să-L învelească.

Îl scaldă-n râu de lacrimi de-adorare,
Și Îi sărută lung, Chipul frumos,
Doar ea știa, mai mult decât oricare,
Este Mântuitorul, El, Isus Cristos.

Iubirea părintească-L înfășează,
Așterne-n iesle, pătuț moale, curat,
Se umple încăperea cu-a Lui Rază
Sunt aduse daruri pentru Împărat.

Cerul deschide acum, Ușa de Har,
Desferecă-ți, tu omule, zăvoare
Sufletu-ți întoarce spre nemurire iar,
Prin Poarta oilor s-a deschis Cărare.

De ce mai vrei în temniță stai
Și nu-ți întinzi aripile spre Viață,
Când Cerul a trasat un Drum spre Rai
Și mâna Lui Isus îți este-n față.

Scuipat de aceia pentru care-a plâns,
Purtând pe cap cununa lor de spini,
Batjocorit și răstignit, dar neînvins,
Acestui Dumnezeu să I te-nchini.

Iubirea Lui Isus este dovadă
Când toată slava Lui Și-a dezbrăcat,
A primit vina asupra Lui să cadă,
Să fie Jertfă, plata pentru păcat.

Crezând în El, vei ști că fericirea
Începe unde crezut-ai că se curmă
Dumnezeu vrea Viața veșnică să-ți dea,
Socotind neprihănirea de la urmă.

Să cerem, frați, surori, cu lacrimi râu,
Dragostea să umple Cerul și pământul
Cu sărbătoarea sfântă, până nu-i târziu,
Până deschisă-i Ușa, Legământul.

Să vină Împărăția, Isus Împărat,
Împlinită sfânt, voia Lui să fie,
Să atingem Ținta spre care-am alergat
Cu Dragoste, cu dor, cu bucurie.

Amin!
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/116667/o-mama-il-scalda-n-lacrimi-de-adorare