Încrede-te!
Autor: Alexandrina Tulics
Album: Fărâme de lumină
Categorie: Incurajare
Doar rugăciunea...
ea mi-a mai rămas
când sunt strivit şi pasul mi-e-n impas.
Doar ochii îndreptaţi spre constelaţii,
spre ceru'-nalt cu ''pajiştile-albastre''
ce-mbie la credincioşie, părtăşie,
convingător, căci Domnul mă mângâie
şi-o şoaptă îmi trimite în iubire:
- Încrede-te!
Eşti logodită cu Sfânt-Mire!
... M-aplec, să mă ridic spre aştri,
spre cerul Lui cu ''ochi albaştri'',
spre nemuriri, în părtăşie,
... şi-I spun plângând
ce Domnul meu de-atâta vreme ştie...
Dar, Îi mai spun
de greul - greu de pe pământ,
ce ... ar dori să fiu strivită
şi-n ''ungerea-I divină”
... să nu mai cânt...,
să nu-mi mai 'ndrept spre Sine rugăciunea,
să-mi prăbuşesc în greu, amărăciunea.
***
Dar las steluţe să sclipească pentru mine,
să mă conducă-n rugăciune
şi cerul meu cu ''ochi albaştri''
să mă ajute ca
... dincolo de aştri
s-ajung ''în Duhul'' cu cântu-mi în iubire,
chiar de-s zdrobit...
Aş vrea să fiu pe veci cu Tine,
Sfânt, Scump Mire...
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/115906/increde-te