Străbatem Doamne, ca odat' pustia
Poporul Tău, ales din mii şi mii
Şi Te simţim că ne eşti călăuză
Prin vânt, prin ploi, mereu la piept ne ţii.

Privim în sus, la ţinta mult visată
Prin cruci, arene, viscol, am trecut
Noi, cei de ieri, de astăzi şi de mâine
Vom trece glorioşi, Te-avem ca scut.

E greu, pustia Doamne nu-i uşoară
Iar mana nu mai e ca altădat'
S-au dus aceia fraţi ce viaţa însuşi
Şi-au dat-o pentru aleşii Tăi, urmaşi.

Prea lesne preţuim jertfa adusă
În chinuri groaznice privind la noi
Furtuni când se opresc în barca noastră
Ne clătinăm, suntem aşa uşori...

Nu zăbovi Doamne, mai mult de-o strajă
Apari Isuse printre nori, Te vrem
Te strigă Porubiţa, vino, Doamne,
Din cămăruţi dorim să Te vedem!

Fiorul Duhului ce ni L-ai dat, arvuna
Ne umple sufletul de-un dor nespus
Ca o mireasă, aşteptând pe mire
Te aşteptăm, vino curând, Isus!