Soțului meu și Logodnicului meu

Scump tovarăș de viață, îmi ești
Cel mai apropiat partener de înot,
Pe marea vieții, lângă mine plutești,
Gata să mă sprijini când nu mai pot,

Umărul tău îmi dă asigurarea
De-o ancoră, când am obosit,
Și, fără să-ți fi fost o povară,
La jumătatea mării am răzbit.

Mă rog ca, umăr lângă umăr, luptând
Să ajungem la limanul visat,
Unde toți trudiții de val spumegând,
Se-odihnesc după mult înotat...

Iubit și Slăvit Logodnic Ceresc,
Ești Creatorul țărmului și-Al mării!
Știi valul cu care mă războiesc,
Mi-ai dat brațul, înotul visării..

Cu Tine, nu mă poate îneca
Marea vieții cu-ale ei ispite,
Când nu voi mai pluti, nici înota,
Eu voi zbura spre țărmuri înflorite!

Ca pe un pescăruș alb și viteaz
Ca pe oșteanul furtunii marine,
Mă vei purta peste-al lumii necaz
Cu aripile-Ți albe, infinit de line...

În limanul mării de lacrimi
Lângă coloane infinite,
La sfârșitul lumii de patimi,
Va fi ospățul nunții nesfârșite!