Timiterea
Autor: Sav Simona
Album: vol 5
Categorie: Incurajare
Cîte glasuri mai răsună
Ce tot cheamă, sau trimit?
Ele poartă-o vorbă bună,
Sau de negură, vibrînd?

Noi le auzim adesea
Chiar și fără ca să vrei
Astăzi, hai, fă diferența
Pricepînd esența ei.

Căci te cheamă cu iubire
Îndurarea Domnului,
Te trimite să vezi bine
Ești tu-n toate solul Lui?

A trimis cîndva în cete
Ucenicii, doi cu doi
I-a-nvățat, le-a dat putere,
Și le-a completat nevoi.

Din cetate în cetate,
Duhul Sfînt îi însoțea.
Orbii căpătau vedere,
Bolnavii se vindecau.

Duhuri rele n-au putere
Cînd trimiterea de sus,
Îți răsună, te conduce
Și-I ești deplin supus.

Cînd te-mbraci cu umilință,
Lucrarea și-o face El
Căci a Lui e slava toată,
Pîn' vom fi cu El în cer!

Ce trimitere ai frate?
Ai simbol de ucenic?
Ai smerenia în fapte?
Sau mai bin', nu faci nimic...

Voi de-aici, din adunare
Ce L-ați primit pe Isus,
Toți avem cîte-o valoare,
În slujire-a fi supus.

Poate nu poți ca să predici,
Și n-ai darul de-a cînta,
Ești sărac, mereu te-mpiedici,
Și nu poți înainta...

Și-apoi zici: "O, ce lucrare
Aș putea mai face eu?"
Dar de stai în nepăsare
Ești lipsit de Dumnezeu!

Domnul astăzi te trimite
Un mesaj mai mic să porți
Printre cei ce te-nconjoară
Care nu-L au pe Hristos.

Fă o faptă, poartă-o slovă,
Fă ceva pentru Cel Sfînt!
Și tu vei avea cunună,
Acolo, în cerul sfînt!

De-i trimiterea mai mare
Și te prinde vreun fior
ChIar în lacrime amare
Ți se dă sfînt ajutor.

Poartă flacăra iubirii
Pîn' la margini de pămînt
Și în ziua aceea mare
Plata este la Cel Sfînt.

Unii au pe săturate
Ape sfinte fel și fel,
Alții, cîte-o picătură,
Și-o asumă ca un țel.

Poate ești în depărtare,
Dus departe,-n alte țări
De trăiești în ascultare
Și te porți ca un model,

El te-ajută , te-ntărește
Știe bine-a cîntări
Și dă zilnic și putere,
Pînă scrie biruinți.

Dar de lupta curăției,
N-o trăiești pentru Hristos,
Griji! Căci binecuvîntarea
Nu-ți va mai fi de folos!

Doar trimiterea Lui poate
Să te facă ucenic,
Să asculți divine șoapte,
Și să crești, tot pic, cu pic.

Asta e intăritura
Ce ne e dată de sus
Căci cuvîntul din Scriptură,
E balsamul Lui Isus.

Vremea trece și chemarea,
Va răsuna mult mai bine
Cînd va zice chIar Mesia:
"Vino!" Greul să-ți aline.

Plata va fi veșnicia
Unde n-or mai fi dureri
Odihna și bucuria,
Vor fi veșnice plăceri.

Vino, slugă credincioasă,
Ce-ai lucrat mai cu folos,
Vino, ca să-ți iei răsplata
De lupta de colo, jos.

Căci la urmă, cel mai bine
Se vede ce ai lucrat:
Cîte lacrimi de iubire
Ochii tăi au mai vărsat,

Cîtă milă , siguranță,
Ce efort ai mai făcut,
Să crești frate, în credință,
Să nu lupți cu pumii-n vînt.

Atunci fi-va judecata
De secunda ce-ai pierdut
Adunînd mereu osanda
Anilor plecați în vînt...

Du-te, Iona, prin cetate
Du-te și la cei mișei!
Nu te teme nici de noapte,
Nici de norii cei mai grei!

Du-te-n casele zdrobite
De poveri ce-s greu de dus,
Du balsamul vieții sfinte
Și ai plata la Isus!

Va veni și ziua sfîntă
Cînd prin harul lui Hristos
Se va sfîrși și misiunea
Ce e dată aici, jos.

Deci, lucreaza încă-o clipă,
Mai muncește - mai cu dor!
Munca-ți va fi o cunună,
C-ai lucrat triumfător!
AMIN
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/112369/timiterea