Îmi limpezesc priverea-n dimineaţă
Şi-alerg prin roua strălucind în soare...
Mă odihnesc în susur de izvoare
Şi însetat mai sorb un strop de viaţă...

Iar păsări mii se-nchină-n adorare
Într-o cântare nouă şi măreaţă...
Din ochi ţâşnesc izvoare, lin, pe faţă
Când sufletul primeşte alinare...

Şi mâinile spre ceruri îmi ridic...
O, Doamne...ce măreţ e Harul Tău...
Iar eu...neînsemnat şi-atât de mic

Dar mă încred în Tine, Dumnezeu,
M-ai înălţat ca fiu, dintr-un nimic,
Şi m-ai purtat duios pe braţul Tău!

Vulcan-16-08-2013
Mary