Sonetul Tinereţii

În zbor de vis trecut-au anii tinereţii...
Şi niciodată, ei nu se vor reîntoarce!
Da! Nicicând, nu mai pot a se reface,
Ce este scris, dirijează sensul vieţii.

În faţa, la ceea ce-i orânduit, se tace,
Pân-or veni zorii cei dulci ai dimineţii,
Ce-or anula pe veci efectul bătrâneţii
Şi-o-ncepe-o altă eră-n linişte şi pace.

Atunci, noi vom trăi în zorii veşniciei
Eterna tinereţe, în slava Celui Sfânt! ...
Când va bate acelaş puls al armoniei,

Când altă viaţă va începe pe pământ
Vom sălta cu toţii-n culmea bucuriei,
Spre gloria Iubirii, -n Veşnicul Cuvânt.

Flavius Laurian Duverna
14 august 2013