Ezechiel-Ezechiel continuă sa aibă vedenii
Autor: Florența Sărmășan
Album: Si ei, pe Domnul L-au iubit!
Categorie: Evanghelizare
Ezechiel continuă să aibă vedenii
Ezechiel cap. 10


Proorocul sta în ascultare
Și peste, heruvimi privește
O piatră de safir îi pare
Care peste ei strălucește

Iar peste piatră un tron se vede
E tot în aur îmbrăcat
Și Domnul cu tărie-l crede
Și pe prooroc l-a îndemnat

Să intre între heruvimi
Și dintre roate ca să ia
Mâna să-și umple de tăciuni
Peste cetate, ca să dea

Omul Domnului s-a supus
Și între roate s-a vârât
Și a făcut ce i s-a spus
Un nor negru, l-a acoperit

Slava Domnului a plecat
Pe heruvimi i-a părăsit
Și pe Templu s-a ridicat
Iar măreția-i, s-a simțit

Iar aripile vâjâiau
Se auzeau așa de tare
Căci heruvimii se mișcau
Vesteau că Domnul este mare

Omul trimis, s-a așezat
Și între roate aștepta
Un heruvim, foc a luat
Și înspre om, îl trimitea

În mâna omului a dat
Focul care aprins era
Și apoi cu toți s-au așezat
Privind la ce se întâmpla

Ca hrisolitul străluceau
Acele, roate încărcate
Cu toate ele se învârteau
Și străluceau, cum nu se poate

Iar heruvimii plini erau
De trupul și-aripile lor
Mii de ochi aici, se aflau
La fel ca fața roților

Iar roțile învârtitoare
Căci ele așa se chemau
Mergând făceau un zgomot mare
Cu toate o dată se învârteau

Și heruvimii toți aveau
Chiar patru chipuri fiecare
Aripi care-i acopereau
Și mâini de om, sub aripioare

O față, heruvim era
Alta, cu omul semăna
Iar alta ca un leu părea
Una de vultur o avea

Iar heruvimii vii erau
Într-o continuă mișcare
Atunci când ei se înălțau
Roatele, erau în mișcare

Chiar deodată se mișcau
Duhul chiar în roate stătea
Ori de stăteau, ori se mișcau
Chiar în același timp făceau

Când slava peste ei s-a pus
Aripile s-au înălțat
Iar când s-au pregătit, s-au dus
Cu tot cu roți s-a deplasat

Și înspre răsărit s-au dus
Slava Domnului, i-a însoțit
La ușa casei ei s-au pus
Iar slava, cu ei, s-a oprit

Proorocul bine a înțeles
Făpturile, le-a mai văzut
Când înspre Chebar a purces
Chiar, lângă vin când a șezut

Aceleași chipuri le-a văzut
Făptura, patru fețe avea
Patru aripi ce le-a crescut
Sub aripi, mâinile stătea

Ca mâinile de om erau
Cu ele, puteau apuca
Sun aripioare le țineau
Și uneori, le acoperea

Aceleași făpturi îl priveau
Erau, la fel alcătuite
Și înainte se îndreptau
De Ezechiel, erau văzute.

va urma
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/110570/ezechiel-ezechiel-continua-sa-aiba-vedenii