Din locurile preaînalte, Doamne,
Ai coborât aicea pe pamânt
Să ne dai pacea Ta fără de seamăn
Să ne arăţi cât eşti de bun si sfânt.

Ai strâns în inima de Dumnezeu durerea
Calvarul de la Golgota-ai răbdat
Duios, prin lacrimile Tale sfinte
Ai şters durere, vină şi păcat.

N-am înţeles atunci durerea sfântă
Ce ai purtat-o pe un deal stingher
Hulit, batjocorit de-o lume moartă
Cănd oşti de îngeri sufereau în cer.

Şi azi ne chemi, a Ta iubire sfântă
n-a părăsit umilul om căzut
În inimile-ntoarse de la lume
divinul har te face cunoscut.

Şi adunaţi în ziua Ta cea sfântă
La casa Domnului ce ne-a iubit
Te aşteptăm să vii pe nori de slavă
Divin Mântuitor, fii preamărit!