Doi ochi senini


Doi Ochi senini au plâns pe Cruce, adânc, sfâşietor şi greu,
doi Ochi senini, cu-amare lacrimi, păcatul tău, păcatul meu.

O Frunte-a ispăşit pe Cruce, sub spinii cruntului călău,
o Frunte sfântă-nsângerată, păcatul meu, păcatul tău.

Şi Două Mâini iertau pe Cruce, mijlocitor spre Dumnezeu,
o, Mâinile ce-au dus în cuie păcatul tău, păcatul meu!

O Inimă-ndura pe Cruce, răscumpărându-ne din rău,
o Inimă-ndura străpunsă, păcatul meu, păcatul tău.

...O, Ochi senini, o, Frunte sfântă, ce-adânc v-am sângerat şi eu!
Ochi sfinţi şi Frunte ce purtarăţi păcatul tuturor şi-al meu...

O, sfinte Rane-nsângerate, cum Vă sărut şi mă-nfior!
O, sfinte Rane-n Voi se spală păcatul meu şi-al tuturor.