Şi-a ales un ... rug de trandafir,

Din mica mea, grădină!

Un graur ce ''repeta'' cu sîrg din tril în tril,

Şi cînta insistent-fără surdină.

De glasul lui,

Se umple-a mea gradină,

De trilurile lui de... trandafir!

Părea şi el ,

Un trandafir ce cîntă,

Şi îşi repeta minuţios bucata,

''N miros de trandafiri''.

Şi m-am gîndit pentru o clipă...

Şi ... trandafiri în pene vii!!!

Se-ncumetă să cînte,

Preasfîntului din veşnicii!

Părea, că-şi laudă Stăpînul,

Pentru culoare, parfumul şi penaj,

Şi pentru ''adierea rosă''

Din grădina-mi, cu butaşi.

Era o sfîntă simbioză!

Între un tril, şi... trandafir;

... Ca între El şi noi,

Copii în Domnul;

Altoiul dăruit ,

Să Îi cîntăm şi-aici,

De Duhul Sfînt, pecetluiţi

Acelaşi glas frumos, să poarte,

Cînd ne rugăm prin Duhul Sfînt,

Cum trilul păsării-n grădină,

Cînta-n ''miresmi de trandafir''.