SONET AL PRIMĂVERII TÂRZII

În mod timid sosit-a primăvara
Și nu pot spune de ce a-ntârziat
Poate-a folosit un drum nepavazat
Și nimeni nu i-a ușurat povara.

E bine, totuși că nu s-a nevrozat
Ci a avut discuții lungi cu vara
La anul îi va crește aripioara,
Sosi-va la timpul autorizat.

Un bun venit i-am zis la întâlnire
Și m-a privit cu-n zâmbet plin de dor
Spunându-mi că-i izvor de fericire,

Că-și are sursa, direct, în Creator
Și astfel se va duce-n Nemurire
Să-ncânte poporul recunoscător.

George Cornici/7 Aprilie, 2013