PREDESTINARE ŞI LIBER ARBITRU

Nu eu am ales să apar
Şi nu mi-am dat singură nume,
Dar Te laud, Izvor Sfânt de Har
Că ai decis să vin pe lume!

Îţi aduc mulţumire că sunt
Şi ştiu că nu-s la–ntâmplare
Ce minune-să fii pe pământ!
Ca om, nu ca târâtoare!

Te-ador pentru mântuire,
Nu-i taină asemeni, nici dar,
Cum oferă Isus izbăvire
De viaţa pierdută-n zadar!

Te laud pentru ochii mei verzi,
Că sunt femeie şi sufăr...
Dureros e să naşti, și să crezi,
Însă chinul te schimbă în nufăr.

Te măresc că nu sunt bogată,
Şi Îţi cer zilnica pâine,
Și că nu-s nici înfometată,
Trăind de astăzi pe mâine.

Slavă-Ţi datorez pentru minte,
Pentru membrele mele întregi,
Dar, de-ai sădit atâtea seminţe,
O, Tată, aştepţi să culegi.

Mă înfior de sfântă teamă:
Sunt, oare, robul cu un talant?
În duh, Stăpânul mă cheamă:
„Ai pus în negoţ ce ţi-am dat?

Domneşti peste circumstanţe?
Ori ispitele biruie-n tine?
Eşti pildă de viaţă-n credinţă
În faţa oştirii divine?”

Aceasta-i viaţa cu Tine:
Un şir de decizii prea sfinte.
Suntem liberi s-alegem bine,
Deşi–s două căi înainte:
, , Alegeţi azi viaţa sau moartea!”
Ne-ai spus în Sfântul Cuvânt.
Aceasta ne e libertatea,
Cât timp vieţuim pe pământ.

Am o îndrăzneață speranţă
Că mi-ai ales fiii din veşnicie.
Şi pentru a-i aduce la viaţă,
Mi-ai rânduit un soţ şi-o căsnicie.

Tu ne-ai chemat pe toţi pe nume,
Înainte de-a fi zămisliţi
Şi ne-ai ales din lume, anume
Pentru a fi mântuiţi.

Ce-alegeri rămas-au în viaţă?
Doar culorile din veşminte?
Nu, hotărâri de-o importanţă
Eternă, chiar legăminte.

Eu pot alege-a fi răbdătoare
Sau să mă plâng, neîncetat.
Să fiu veselă, iertătoare
Sau să mă cert neapărat.

Pot alege neascultarea,
De Cuvânt, sau împlinirea,
Căderea sau înălţarea,
Tristeţea, sau fericirea.

Desigur, nu pot socoti
Câtă viaţă mai am înainte,
Doar să lupt a nu risipi
Zestrea de timp şi cuvinte.

Mi-ai spus voia Ta: să lucrez
Fapte ce mi-ai rânduit.
Şi cu evlavie, să trăiesc
Aşa cum mi-ai poruncit.

Dar am toată libertatea
De-a citi sau nu din Biblie,
A mă ruga am oportunitatea
Sau de a lâncezi în apatie.

A vorbi despre Har sau a tace,
Să Te slăvesc prin trăire,
Sau să întârzii a face
Gestul de jertfă și iubire.

Eu pot să-Ţi dau zeciuială
Din timp, din venit, chiar din somn
Sau s-aleg dedicarea totală,
Să nu fur din Slava-Ţi de Domn.

Cu har: să-mi pot alege Domnul!
Isus ori demonul vechii firi.
Ne-ai spus, , Veţi cunoaşte-Adevărul
Şi El vă va face liberi!”


Amin!