Prințul fericit, răstignit și Înviat

Stăpân în turnul Său de fildeș,
Fiul era Prinț fericit, în cer,
Slujit de heruvimii fără greș,
Când nu căzuse, încă, primul înger.

Îl bucura pe Tatăl Ceresc,
Era-ndrăgit, iubea prin Duhul Sfânt,
Dar au creat Edenul strămoșesc,
Și pe Adam și Eva din pământ..

Nu învățase Prințul ce-ar fi ura,
Nu intuia în om hâde genuni
Își vedea așa pură creatura!
Nu-și bănuia rodul Sfintei mâini!

Tatăl, văzând îngerii răzvrătiți,
Avea planul M deja întocmit,
Doar Fiul, privind oamenii iubiți,
Cum cad, a fost, cosmic, dezamăgit!

A hotărât să le dea ochii Săi:
Stele-safire strălucind în noapte,
Să-și cumpere colir oamenii răi,
Să-și judece semenii cu dreptate!

Rubinul prețios al spadei Sale,
Și sabia Duhului le-a dăruit:
Să poată nimici oștiri dușmane
De demoni, când la luptă au pornit!

Când și profeții-porumbei trimiși
Au fost disprețuiți de Israel,
Fiul, văzând că solii sunt uciși,
A hotărât să se coboare El!

S-a dezbrăcat de slavă, de aur:
Sărman, ca un rege surghiunit,
A venit să se nască în staul,
Să poată fi de cerșetori iubit!

Iar oamenii, zărindu-L fără nimb,
I-au spus că-i muritor, și L-au hulit,
I-au dat pentru iubirea Lui, în schimb:
Spini și trei cuie, și L-au răstignit!

Și de pe cruce, a fost coborât,
Prințul Păcii, în Hades, în groapă,
Evanghelia duhurilor le-a vestit,
Celor morți în potopul de apă!

Prințul Isus a înviat din morți
Și s-a nălțat la cer, în strălucire!
La El ne va răpi, curând, pe toți,
În veșnicul Regat de fericire!

Acolo nunta-n veci o vom serba:
De aur, platină și diamant,
Pe Prințul fericit vom celebra:
Rege-al Iubirii, al Vieții Împărat!

Amin!
Craiova, 1-04-2013