Păziţi-vă de cărturari,
Ce le place să se plimbe,
În haine lungi şi cu umbrari
'Mbrăcaţi bine, nu murdari
Ce nu pot mâna a o-ntinde
Daruri să facă, mici sau mari.

Sunt învăţaţi şi sunt deştepţi
Şi stăpânesc bine Cuvântul;
Şi-i vezi că-s tare înţelepţi!
Te minunezi;- naiv, aştepţi,
Să-ţi vină şi ţie rândul
A-ţi desluşi necunoscutul.

Şi când rândul îţi ajunge.....
Rămâi tare dezamăgit;
O durere te străpunge
Acul parcă te împunge,
Că te-ai lăsat ademenit
Şi Domnul pentru tine plânge!

Eşti conştient că eşti nimic
Şi multe lucruri nu le ştii;
Dar.... oricât ai fi de mic
Neânsemnat, fir de nisip;
În tine sunt lumini cereşti
Ce luminează-n întuneric.

Păziţi-vă de cărturarii
Care nu vă dau lumină;
Ce se văd propietarii
Vechi şi noi - testamentarii
Ce-şi pun pe cap o cunună;
Dar......nu-s ei destinatarii!

A.N
24.03.2013 Firenze