PÂINE CURATĂ

Noi suntem fraţi cu seminţele,
Cu holdele,
Oameni din casa albastră ,
Trimişi în ceasul culesului,
Să sporim hambarele universului...

Purtăm în căuşul palmei,
O bucată de soare,
Şi străbatem ogoarele inimii,
Luminând, căutând, întrebând,
Ecoul glasului de Dumnezeu:
"Unde eşti, Adame?"

Când vântul de răsărit,
Vântură aria toată,
Adierea grâului împlinit
Răspândeşte printre noi
Gândul de pâine curată;
Atunci ni se face un dor nesfârşit,
De mana cerească!