IAR PRIVESC CUM NINGE

Iar privesc cum ninge
Și spun: ”Sunt fermecat!”
Zăpada mă atinge
Am pumn înmănușat.

Aș vrea să-i simt răceala
Dar, repede renunț
Să nu mă prindă boala
Cum scrie-ntr-un anunț.

Din zări îndepărtate
Steluțele sosesc
Și toate...toate...toate
La sol se-ngrămădesc.

Un pictor, lin, trasează
Un unic peisaj
Băieții se distrează
Mai jos, lângă baraj.

Decorul mă trimite
Cu gându-n Paradis
Visarea îmi permite
Să văd Cerul deschis.

Această delectare,
Acest tablou sublim
E-a Tatălui lucrare
Lăuntrul să-l nutrim.

Văzând în alb natura
La jertfă m-am gândit
Cum Fiu-a dat măsura
Pentru un trai sfințit.

Impresiile-s bune,
Evenimentu-i clar
O însemnare-oi pune
Pe filă-n calendar

Ninsori și-n luna mai
Vedea-voi – de petale
Mă voi plimba-ntr-un plai
Cu iarbă foarte moale...

Simți-voi și-atunci har
Va ninge cu-ndurare
Că-n Cer e un hambar
Ne-nchipuit de mare.

George Cornici/5 Februarie, 2013