De Domnul Sfânt să fii aproape

Atâta timp, cât arde în tine,
Flacăra credinței, Sfântă, vie,
Frate și soră, nu da înapoi,
Nu ești pierdut, urcă spre zări,
Candela inimii, nu ți s-a stins,
Te simți învins, dar nu răpus,
Focul rugii aprins, te înalță iară
Pe vârful stâncii, milenară.

Ești hotărât cât timp nădejdea,
În Domnul, tu ți-o pui mereu,
Și El să fie, în viață țelul tău.
Privește de jos, din nemărginire
Coboară din soare, raze senine,
Pulberi de mângâieri sfinte,
Și te ridici, te-nalți pe stâncă,
Spre cer; - Cetatea cea Sfântă.

Când jarul iubirii, încă-i mocnit,
În inimă, e un turn cu far,
De Domnul, umplut cu har,
Nu te va zdrobi niciun vânt.
În pribegia-ți pe pământ.
Ține-ți trează, spre cer privire,
Spre albastra zare; -Nemurirea,

De cerul Sfânt, să fii aproape,
Prin ruga trimisă, în șoapte,
Fierbinți ca focul din cuptor,
Spre Cerul Sfânt Mântuitor.
Îngerii Sfinți, te vor vedea,
Ruga spre cer, ți-o vor purta,
Să nu te pierzi în încercări reci,
Tu nu ești pierdut pe veci.

În gând să fii cu El mereu,
Cu El la bine, dar și la greu,
Să nu îți pierzi din al tău dor,
Să lupți pentru Sfântul zbor,
Prin mila Mielului Răstignit,
Vei fi un astru; - Mărgăritar strălucit.
În piept, în inimă, îți va sta,
Dragostea, iubirea, Sfântă a Sa.

Străduiește-te-n a ta viață,
Să aduni, ce-i bun în glastră,
Treaz să fii, pe-a vieții cărare,
În a lumii beznă, să fii lumina mare.
Luptă să treci de obstacolul greu,
Să poți păși hotarul lui Dumnezeu,
Fii dar, creștin plin de iubire,
Cu fapte bune, în trăire.