O clipă cât nemărginirea....
Autor: Maria Luca
Album: fara album
Categorie: Zidire spirituala
Păşesc stingher peste cărări uitate
În ceaţa unui timp trecut de mult...
Ecouri vin din amintiri confuze
Iar eu, cuminte, mă opresc şi-ascult...

Sunt glasuri ce mă cheamă-n pribegie
Prin anii ce s-au scurs ca un torent...
Sunt chipuri ce trăiesc croindu-şi calea
Dintr-un trecut uitat... către prezent...

Şi-n iureşul de şoapte şi imagini
Mă regăsesc ascuns în zbaterea de clipă
Ce-a strâns în ea nădejde şi speranţă
Şi către cer mi-a dat a dorului aripă...

O clipă ce-a cuprins nemărginirea
Când mi-a vorbit întâia oară EL,
Şi cu putere m-a luat din tină
Isus, Salvarea noastră... Cristos Emanuel!

O clipă ce în viaţă a devenit un Soare
Ce-a sfâşiat mantaua de teamă şi durere
Iar la lumina ei mi-e calea netezită
Învăluită-n pace, iubire şi putere!

Vulcan-26-01-2013
Mary
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/103661/o-clipa-cat-nemarginirea