O mână de țărână este omul!


În întristare și în bucurie
Te am pe Tine Domnul meu Isus,
Când suferința-n inimă e vie
Durerea mea o vezi, din cer de sus

Tu poți s-aduci inimii mângâiere
Tristeți poți să-I aduci, sau alinare
Atunci când ea se zbate în durere
Poți să-I aduci balsam și vindecare

Chiar nimenea nu e ca Tine, Doamne
Tu ești milos și atât de îndurător
Trupul slăbit, de Tine are foame
Doar prin puterea Ta-i biruitor.

O mână de țărână omul este
Suflarea Ta de viața l-a schimbat
Puterea trupului din Tine crește
Prin Duhul Sfânt, tărie Tu I-ai dat

Și ai înnobilat a lui făptură
Ce după chipul Tău L-ai dăltuit
I-ai dat gândire și învățătură
Și L-ai creat deștept, deosebit,

Dar slăbiciunea firii omenești
L-a dus pe om înspre neascultare
Cerul a plâns, oștile îngerești
Păcatul lui acum, cere iertare

Iubirea Ta eternă a ales
Omul, avea nevoie de îndurare
Iar Fiul Tău iubit a înțeles
A acceptat, a Lui sacrificare,

Viața și-a dat cu dragoste de Tată
Și pumnul de țărână L-a salvat,
Iubirea Lui nu este egalată
El veșnicia vieții, ne-a redat.

Amin

Câmpia Turzii, 2 ianuarie 2013