Când găina cântă cocoşeşte


Când găina ,
Cântă cocoşeşte ,
Şi sărmanul om , se-ntâmplă
Că mai şi greşeşte ,
E vai şi-amar
De capul lui ,
N-ai vrea să fii
În pielea omului .

Iar puii ,
Risipiţi pe la vecini ,
Mai bine-o duc ,
Sărmani , printre streini ,
De casă s-au scârbit ,
Acum , de tot ,
De-atâta ceartă ,
Ce e-n acest loc .

De Domnul ei vorbesc ,
Pe drum mereu ,
Dar vorbele n-ajung
La Dumnezeu ,
Căci faptele vorbesc ,
Mereu în plus ,
Că ei nu-L au ,
În suflet , pe Isus .

06.12.2012
Socodor