Osea cap. 10...


Israel, a fost o vie mănoasă,
Roadele lui, fiind pentru casă...
Cu cât roadele i se înmulțeau,
Cu atât, mai multe altare-și făceau...
Cu cât mai mult prosperă, regăsești,
În deșert strălucind, mai mulți stâlpi idolești! ...
Cu cât abordau noua credință,
Devenea vinovată, oricare ființă.
Cum, noua credință era-mpărtășită,
Erau destui vinovați, având
inima împărțită! ! ! ...
Dar, Dumnezeu, mânios fiind tare
Le va surpa stîlpii idolești,
Ca și-acele altare! ! ...
Vor zice:
-De DOMNUL, n-am ascultat,
Și-n țară suntem lipsiți de-un
împărat! ! ...
Și chiar dacă-mpărat am avea,
Cu ce ne-ar putea el ajuta? ! ? ...
Cuvinte deșarte și minciuni folosesc,
Când, Legământul cu Cerul, nu-l împlinesc! ! ! ...
Pedeapsa-i urmează... fiind atâta de mare
Cum, încolțesc pe brazde
buruienile otrăvitoare! ! ...
Samaritenii se tem de
vițelul din Bet Aven
Preoții idolatri pentru, vițel se tem! ? ! ! ...
Vor tremura pentru slava lui
Ca niște, momâi, ce dau, viață deșertului! ! ? ...
S-a dus faima Samariei...
Și faima-mpăratului ei...
Cum stropii de ploaie, spală polenul
din floarea de tei,
Pe înălțimile din Bet Aven
o grozăvie cernuse,
Și-acestea cu păcatul lui Israel vor
fi distruse! ! ! ...
Pe-altarele lor, cresc mărăcini
Și tufe de-arbuști pline cu spini! ! ...
Ei, munților, vor cere să-i acopere
cu vre-un, stei
Și dealurilor să se prăvălească peste ei! ! ! ...
În Ghibeea au păcătuit, toți acei
Ce fac războiul cu fiii nelegiuirii
Să n-ajungă la ei! ...
Efraim, e-o juncă învățată la jug,
Ce grâul treieră cu drag,
dar nu ară la plug! ! ! ...
Dar, dacă până acum Dumnezeu
o cruța,
Pe Efraim, îl va înjuga
Și Iuda cu el va ara! ! ...
Iar, Iacov, bulgării îi va sfărâma...
”Semănați cu dreptate și veți
secera cu-ndurare și
Desțeleniți un ogor nou, fiecare! !”
Căutați pe DOMNUL pân va veni
Că El, nici nu va dormi și nici ațipi! ! ...
Atunci, puternic peste voi, va ploua
Înțelepciunea, dreptatea și dragostea Sa! ! ! ...
Până azi, ați arat ogorul vechi și rău,
Și-ați secerat, nelegiuirea, ca rod al său
Te-ai supărat, de recolta minciunii,
Că al ei rod au fost, numai, tăciunii! ! ...
Te-ai încrezut în oastea ta,
În oameni viteji și calea ta rea,
Pentru tine aduc acum jale,
Stârnind un tumult popoarelor tale! ! ...
Ele și cetățuile tale, vor fi nimicite,
Cum Salman a luat, distrugând, Bet Arbelul
Parcă, împrăștiind o turmă de vite,
Cum cetățuile, nu știau, bine ce-i
Mama a fost zdrobită, alături de fiii ei...
La fel vă va face, vouă, Betel
De veți uita stâlpi idolești și viței! ...
Toate ți le va face DOMNUL ție
De-n zori, împăratul lui Israel,
n-o să mai fie! ! ! ...

Moldovan Pavel
22.10. 2020.