-Doamne
Ne mai Suporți? ! ...


E coaptă lumea de păcat,
Pe Domnul Slavei, l-a uitat
Și ne-ntrebăm, cam temători
E timpul pentru secerat? ...
De ce suntem nepăsători
Când timpul e, să vii pe nori
Nori mari și amenințători,
Cei ce-am greșit de-atâtea ori? ! ...
E mult mai rea, decât a fost
Când trăia Iona, cu Ninive,
Nu-i nimenea, să țină post
Vin greutăți, ca și la Noe,
De rugăciuni, avem nevoie
Din zeci și sute de motive
Suntem mai răi, ca în Ninive...
Ninive parc-a fost mai bună,
Când Iona asupra ei striga
Ceea ce-a vrut, Domnul să spună,
În vreme-aceea despre Ea! ! ! ...
Doar răutate-am strâns in noi,
O viață care stă s-apună
E-aproape viața de apoi,
Cu nou pământ și ceruri noi
Se termină vremea din urmă,
Îngerii slavei se arată
Cu-acel ce-a fost Păstor la turmă,
Și-i parc-un timp, de judecată
Te-ntrebăm Doamne cât mai poți
Lumea stricată s-o suporți? ! ? ...
Dacă se declarase de-mpărat
Atunci, un post justificat,
La oameni Doamne și la turme,
De ce nu le-am călca pe urme? ? ! ...
Și Ninive dac-a fost
Iertată-n rugăciuni și post,
Te vei milostivi și-acum,
Când toți, avem atâta vină
Să ne aduci pe drumul bun,
Lumea, s-o cureți de neghină? ! ?
De milenii, bați la porți
Închise, pline de rugină
Cum Tată poți să ne mai lași,
Când suntem, trădători și lași
Și-atâți se-ascund
De-a Ta Lumină! ! ...
Aștepți popoare să-și revină,
C-au în Avraam, toți rădăcină,
Dar nu l-au ascultat, pe Moise,
Și-aL Tău Fiu, ei l-au ucis
Și-acuma fug toți de lumină...
Și nu cunosc, ce le-ai promis
În amândouă Legăminte! ! ...
Nu vor să facă, cum le-ai zis,
Tu, o să-i lași fără cuvinte,
La judecata cea din urmă,
Dar câțiva, poate că păstrezi
Cum ai păstrat cei opt lui Noe,
Când de pe Tronul unde șezi
Vezi oamenii umblând grămezi,
Dar cine ți-a făcut pe voie?
Se roagă doar de-s în nevoie...
E copt tot lanul și așteapță
Îngerul pentru seceriș,
Și toată via, este coaptă
Iar strugurii, brumați ușor,
Înspăimântați de-a viei faptă
Așteaptă lama de cosor,
Se tem de judecata-Ți dreaptă
Când teascul, pregătit i-așteaptă
Azi nu în veacul viitor! !
Ai milă Doamne și ne-ndreaptă
Să fim o Turmă și-un Păstor,
Trăind în vecii vecilor...
Dar cred că primim, după faptă
Ai fost îndurător prin vremi
Și Milostiv și-atât de bun! ! ...
E tocmai timpul să ne cerni,
Se-aud bubuituri, de tun
Covor de morți pe străzi, așterni
Și cănd nevoie, e de pită,
Frați la luptă se-ntărâtă...
Cred că e vremea potrivită
De-a ne păzi de-orice ispită,
Să regretăm, orice păcat,
În Domnul să fim botezat
Și-ascultători de-acum să fim
Și Doamne să ne pocăim,
Cuvântul Tău, să-l răsfoim
Că Ai murit ca Om Divin
Iertare, Ție săȚi cerșim
Creștini adevărați să fim
Și al Tău Nume să-L Slăvim! ! !

P. S.
Ne-aduce vântul, pe la porți
Sufletele-a mii de morți,
Vin Doamne, dinspre răsărit
De unde pacea a fugit,
Se-arată semnele, din Carte
Războiul nu-i de noi departe! ...
Iar Cain omoară pe-al său frate,
Se-ntinde teama în cetate,
Fă-ne păcatele, uitate
Alungă-le de noi departe,
Du-ne pe-a Ta cărare dreaptă
Nu ne chema la judecată! ! ...

Moldovan Pavel
11.06. 2022.
A l b a