Cel rău și nerecunoscător...


Cel Rău dă, joc strâmb cu moartea,
Să piardă, toată cetatea
Și suprimă libertatea,
Motivând, că-i el, dreptatea.
A dat, mult de lucru, morții
Cum lumea-și primește, sorții
Dar dreptatea sa, e-acea parte
A lumii sofisticate,
Jucând, jocuri deocheate
Și cumplit, de desfrânate! ! ! ...
Și, provoacă nedreptate
Cu averi, nemăsurate
La slava, deșertăciunii,
Vrând să dea, mai marii lumii,
Să le dea mai mult-avere
Câtă, inima le cere
Să le ia, în consecință
Tot ce-aveau, în conștiință
Renunțând și la credință,
Și să aibă, năzuință
Ca prin multă necredință,
Să rîdă de pocăință,
-De a Domnului, ființă
Omul cel nehotărât,
Care, poate fi târât,
De Satan, dezmoștenit,
La ce, el, i-a pregătit...
Dar, Domnul, i-a dăruit
Partea lui, pe-acest pământ
Și-i alungă, din ființă
A, Diavolului, sămânță.
Că, oricât, ar alerga
De Satana, n-ar scăpa
Lui Isus, de nu i-ar cere,
Să-i dea, forță și putere
Mai ales cu, focul, Lui,
Să-l primească, Dumnealui
Și atunci îi și arată,
Domnul dragostea, curată
Și că, nu-l dă-n, judecată
Conștiința. fiind curată.
El, pe Domnul va slăvi,
Până, vremea, va veni
Când, toate s-or, împlini
Din, Cuvântul, ce-l zidi.
Cu tot, ceea ce i-a spus,
Când s-a și adeverit,
Blând, Isus, Ceru-a privit
Iar la urmă a rostit:
”-S-a sfîrșit... ”


Moldovan Pavel
28.06. 2022.
A L B A