Cererea inimii unui rob(-un îndemn-)...
Ca să-ți fie, cererea ascultată,
Că-l iubești pe, Fiul, Tatălui Îi arată,
Arată-I că-n Numele Fiului Său,
Cererea, o faci Lui Dumnezeu.
Arată-I, toată-ncrederea, Ta
Și El credincioșia-și, va arăta,
Doar să-I mulțumești, aparte
Pentru iertarea multor păcate! ...
Mulțumește-i, când inima-ți cercetează,
Chiar de parcurgi, clipe de groază,
Că Domnul, te are în pază
Când nedreptatea, mâna-ți forțează! ! ...
Fugi de, orgoliu și mândrie,
Privind, la dragoste-aI vie,
Și El va nota-n cartea vieții,
În care te numește, sol al dreptății.
Dar ai grijă că-n ea,
Se află toată, dragostea ta
Iar când Cel Rău, te incearcă
Cu mari valuri, lovind, a ta barcă
Decât să îi ceri, lui, împăcare
Mai bine, aruncăte-n mare,
Că numai la Domnu-i scăpare,
De orice primejdie mare! ! ...
Fiindcă El îți este salvare,
De foc, de innec și păcate amare
Ca Om a avut, incercări,
Cu-a Tatălui încuviințare.
Si-a Lui, durere, enormă
Ce dă creștinilor formă,
Isus fiind, prima bornă
În drumul, spre viața din urmă.
Dîndu-și viața Lui, pentru turmă
Fiind bine încredințat,
Din doisprezece, pe care, Tatăl
I I-a dat, c-ajunge, al lor Împărat.
Al turmei, ce crește treptat
Și-acea turmă va lua
Apoi din sarcina Sa.
Va gusta din Trupul și Sângele Său,
Să-l poate cunoaște, pe Dumnezeu,
Odată creștini adevărați, ajunși,
Să nu plângem, de glume împunși,
Ci bucuria să ne ajungă,
Când Diavolul, vrea să ne-mpungă.
Se poate preface-n Înger de lumină
Da-l știe, după fapte, Oștirea Creștină.
De-aceea, în duhul, tău
Poartă speranță prin Duhul
Trimis de Dumnezeu,
Care-i, Duh de viață
Care, cu lacrimi insistă
La Tatăl, să nu te șteargă
Din listă.
Și atunci, când îți cere ceva
Prin Duhul, constant spune-Da-,
Răspunsul să fie, spre gloria, Sa! ! ! ...
Nu lăsa, să te-nghită pustiul,
Iubește în, Duh, pe Tatăl și Fiul
Și fii ucenic credincios,
Până te cheamă Hristos...
Căci, Domnu-ți va fi, vadul
Care inchide Iadul,
Să nu te temi, nici un pic
Că porți al Tatălui chip! ! ! ...
Cererea-ți va fi ascultată,
Când, Isus, la Tatăl te-arată
Că porți armura, Sa toată
Totdeauna, Domnul,
Robul și-ascultă,
L-îmbracă și-l invită, la nuntă,
Îi pune pe deget inel,
Fiindcă i-a, fost, rob fidel
Vede, toată, dragostea Lui,
Vibrând în inima și sufletul robului! ! ! ...
P. S.
Te rog, dă robului Tău
Nu doar tăria de-a ierta,
Ci și puterea, de-a uita
Întâi greșelile mele,
Care, poate, sunt grele
Față, de toți robii Tăi
Apoi greșela lor,
Făcută-n, plin sobor
Și-alungă, dintre noi
Ideea de-a urâ,
Vreunul dintr fii! ! ...
Că ai Tăi, robi, sânt
Cei ce știu al, Tău Cuvânt,
Și vor să-l, implinească
SPRE GLORIA CEREASCĂ! ! ! ...
Cu mulțumirea, tuturor,
Și al credinței viitor! ! ...
(un simplu muritor)
Moldovan Pavel
29.06. 2022.