Psalmul17. a lui David versificat.


Doamne, te voi iubi
Virtutea mea! ...
Izbăvitor, de lumea rea,
Și-a mea, tărie, ce-o voi primi! ! ...
Și nu pentru o zi, ci pururea.
Spre, Tine Doamne, nădejdea
Mea o-ndrept
Apărătorul și Mântuitorul
Meu înțelept,
Mă vei izbăvi, de vrăjmașii mei,
De ei mă voi scutura
Ca, de polenul de tei.
Cu laudă Te chem, Izbăvitorul meu,
Atotputernic și Milostiv, Dumnezeu,
Durerile, iadului, m-au înconjurat
Și lațurile morții, m-au întâmpinat
El, glasul și suspinul, meu l-a auzit
Și milostiv, cererea, mi-a împlinit,
S-a clătinat, Pământul
Și s-a cutremurat,
Temeliile munților, s-au arătat
Și s-au clătinat,
Când, Dumnezeu, pe ele s-a mâniat
Unicul Universului Stăpân și Împărat.
Cărbuni aprinși, au ieșit de la El,
S-au așternut Cerurile
Sub picioarele Lui,
De negură, cuprinse lucrurile
Nu mai erau la fel,
Pe Heruvimi, , Sa-nălțat și pe vânt
Și-a pus întuneric, pân pe Pământ.
Apă-ntunecată, în noriși văzduh,
Dumnezeu, creator
Dumnezeul Duh,
De Lumina Feței Sale
Norii au fugit.
Glasul Său prin grindină și foc
S-a auzit,
A tunat din Cer
Cel-Prea-Înalt,
Și-a trimis săgeți
Ascuțite de fier.
Izvoarele și temeliile, lumii
S-au arătat și descoperit,
Prin suflarea, Duhului Său
Puterea și-a dovedit,
Și i-a izgonit.
M-a ridicat în înălțimi
Și eu Lam rugat,
Izbăvește-mă, de vrăjmași
Și de cei ce mă urăsc Stăpâne,
Dumnezeu a făcut, pași uriași
Și i-a făcut de rușine,
Pentru că așa a dorit,
Și de toți vrăjmașii
M-a izbăvit.
Și stiu că va fi, așa,
Domnul mă va răsplăti
După, dreptatea mea.
El a alungat vrăjmașii,
Mulți, de o mie de ori o mie,
Dar mă va-ndreptăți, după
A mâinilor mele curăție! ...
Cu cel cuvios, va fi cuvios,
Cu cel nevinovat,
Va fi curat,
Și mă va mai izbăvi, Hristos,
Când va veni ca Domn și Împărat.
Cu cei îndărătnici, Te vei îndărătnici,
Pe cel smerit, îl vei mântui,
Ochii celor mândri îi vei smeri! ! ...
Că Tu, Prea-Înalt Dumnezeu,
Vei fi, Lumina sufletului Meu,
În întunericul greu,
Cu Tine, ispita se duce,
Și zidul voi trece, cu Tine,
Fiind fără prihană, Stăpâne,
Calea Ta e fără prihană.
Ne-ai dat, a Vieții Pâine
Tu ai cuvintele, trecute prin foc,
Și-mi dai, viață mă faci
Să mă-ntorc.
Căci cine este ca Dumnezeu
Puternicul lui Israel? ? ! . . ,
Nu Este, EL, Stăpânul meu
Nu-i alt Stăpân și alt Dumnezeu,
Și-n ceea ce-afirm, nu mă-nșel! !
Ca să fiu o cârmă pentru neamuri
Gura mea, pe Domnul vestește
Iar vrăjmașii, dacă strigă la El,
Nu-i aude și nu-i mântuiește.
Poporul necunoscut mie,
M-a slujit, cu bucurie,
Și-a fost, de-ajutor și binevenit
Cu auzul urechii m-a auzit,
Și cu gura lui m-a cinstit,
Fiii, străini, care m-au mințit
Au șchiopătat și-au îmbătrânit,
Cărarea lor au rătăci.
Domnul, e-adevăratul Împărat
Care e Viu și Binecuvântat,
Dumnezeul, mântuirii mele
Fie mult, Slăvit și-nălțat! ! ! ...
Deaceea îL rog pe Domnul slăvit,
Izbândă să-mi dea și loc întărit,
Să mă înalțe, cănd vin împotrivă
Oamenii răi și dușmanii deopotrivă.
Că Numele Său, între neamuri îL
Voi cânta,
Și deopotrivă, îl voi lăuda,
Căci, Tu mărești, pe David,
Mântuindu-l la greu,
Și numai bine, îi faci
Slăvit Dumnezeu! ! ...
Halleluyah! ! ! ...


P. S.
Slăviți pe Domnul
Și îl preamăriți,
Fii, ai Tatălui, și oameni cinstiți,
Că, El, vă ridică atunci când căzuți
În deznădejde, vă credeți pierduți.
Vă dă, viața ce-o credeați, pierduță
Și dacă umblați, în haină cernită
De toți, și-amintește și pe toți ajută,
Vă duce pe umeri, ca pe oaia pierdută.
V-așează, pe cap coroniță de slavă
Că El vindecă și oaia bolnavă,
Vă va ridica vă face înalți,
Fiindcă, Isus, vă numește frați
Siliți-vă spre slavă cerească,
Abandonați, mândria cea omenească! ! ...
Ca Domnul, Ai Lui să vă socotească,
Și negreșit, El și Tatăl o să vă primească,
Prin mare-ai milă Dumnezeiască! ! ! ...

Moldovan Pavel
23.02. 2022.