Punct de vedere


Venim în viață fiecare-un hibrid,
Din acel mediu călduț și lichid,
În viața mai rece, sub a mamei aripe,
Ce face nou născutul prima dată să țipe.

El plînge, părinții se bucură tare,
De-a pruncului țipăt, cerând alinare.
În plină siguranță, doarme și visează,
Dar, țipătul e semnul că-ntâi protestează
Că-i cu totul nou în noua natură, cerînd
Căldură și-al mamei miros și făptură,
Ferit de frig, abandon sau ură.

Iubire ne cere și toleranță
Când vine nesigur în a ”vieții vacanță”
Când știe să sugă, să plângă, să doarmă,
Când nici nu știe ce-i aia iubire de mamă.

Prima minciună primită-i, suzeta,
Surogate, nu laptele dulce de mamă,
Când mama muncește și face naveta,
Sau, vrea siluetei să-și facă reclamă

Mai sânt situații când, nu-i alăptat,
Că mama minoră l-a abandonat,
Pe când lupoaica-ngrijește alți pui
Mai sălbatică pare ”mămica lui”! ! ...

Dar cel mai des, sânt așteptați cu iubire,
Ca îngeri, sosiți în casele lor,
Și sânt priviți cu uimire,
Ei ce-s slava popoarelor.

Totuși, îi creștem alungându-i din țară,
Să câștige, afară, o pîine amară.
Cu gândul la ei, de dor te topești.
I-aștepți zi și noapte privind pe ferești.

Cu banii plătiți pentru-o muncă de câine,
Se pot întreține, de azi pe mîine.
În țara lor, le e la fel, cu zloții,
De-aceea n-alege-ți la vot idioții! ! ...

Cum stau țiganii, cerșind la o scară,
Așa stau afișe-n piețe și-n gară,
Cerșetorie, de altă factură,
Cer, să-i alegem, că ei nu fură! ! ...

Hoțul aleargă, hoțul strigând.
Să facă vre-o lege mai bună nici gând,
Dușmani, din partide dușmane,
Au grijă, să nu moară de foame.

Vorbesc, că ne vor prosperitate,
Dar fură, ce-apucă de-și înalță palate.
Când tu, cetățean de bună credință,
Îi votezi, ca să-ți dai o strâmbă sentință.

Credeți cumva că îl doare în cot,
Pe-acest netrebnic din neam idiot! ? ! ...
Foști simpli, pufi începători în armată.
Se zbat să comande, mai mult
Decât un corp dintr-o dată.
Dacă n-ai cu ei relații,
Lasă să-i aleagă alții
Tu abține-te la vot,
Că de toți, îi doare-n cot! ! ! ...

Șefi, peste creduli și proști,
Își doresc, să îi cunoști.
Sînt cunoscuți că tare înjură
Dând, de belele, la procuratură.

Merită, cred, acești derbedei,
Ca, niște prunci lepădați,
S-ajungă acești oameni răi,
Să nu-și amintească nimeni de ei.

Dă, DOAMNE, nou născuților
Părinți iubitori,
Să crească lângă Tine, cereștile flori.
Veșnic, să trăiască, împreună cu toți
Bunici, părinți, frați, verișori, mătuși și nepoții
Să trăiască veșnicia mîngâind strănepoții! ! !
Și-ntoarce-i pe toți din mrejele morții.
15.04. 2021.
Moldovan Pavel