Închide-mi pleoapa

Închide-mi pleoapa, Isuse, când vrei
Pe pământ țin umbră degeaba,
Vrednic mă face de ucenicii tăi
De Marcu, Luca, Ioan, ori Andrei,
Prin care-Ți arăți zugrăvită, Slava.

Graiul în care încerc să Îți cânt
Nevrednic se lovește, ca-ntr-un
val de pământ,
De-al îngerilor Tăi, minunat cor,
Slăvite și veșnice, Învățător.

Eu mut, nu mai am ce adăuga
Din gura mea, pământeană.
Ai scris Adevărul, în inima mea,
Udat de mama, ce la sine, mă cheamă

Închide-mi pleoapa, Isuse, când vrei
Sădește-mă, Doamne, cu ucenicii Tăi
Aș vrea să fiu ca, Petru și-Andrei,
Te rog, fă-mi mie, acest mare bine,
Cât lucrul acesta atârnă, de Tine.

Nu mi-am dorit niciodată să stau
În fruntea mulțimii, mărit, ori bogat,
Ci tot ce-am voit, Doamne și vreau,
Umil rob, să-Ți fiu, Mărit Împărat.

Dar, dacă vrei pe pământ, Isus,
să mă ții,
Încă o vreme, sub acest soare,
Deschide-mi, Mesia, ochii mai
tare,
Pân ce pe norii albi, o să revii.
Să te văd în slava, Ta mare
Și-n genunchi, să-ți cerșesc,
Eterna iertare.

N-am să mă ascund
De n-am cerut bine,
Fă-mă mai degrabă
Să semăn, cu Tine.

De aceea, închide-mi, pleoapa,
de vrei.
O singură dorință mai am:
-Mă du, Doamne, pe mine și-ai mei,
În Sânul prietenului, Tău, Avraam.
Moldovan Pavel
12.11. 2018.