Recunoștința

Recunoștința mea
Cum pot, să Ți-o arăt? ...
Cuget și mă frământ,
Cum pot s-ajung, laTine,
Privesc cu bucurie,
În haina-i de omăt,
Cum Îngerul, Tău, Doamne,
De subsuori mă ține.
Slavă înalț, cu buze murdare,
Și-un imn al bucuriei
Măreției Tale.
Că Ai făcut o Punte, la ceruri,
Și o Cale,
Să pot să urc la Stânca,
Din, Muntele Tău, Tare.
Aleluia zic, privind,
Către seninul cer,
De toate mulțumind,
Ce-aș mai putea să -Ți cer? ! !
Când, aerul din jur,
Ce îl respir, Stăpâne,
Și apa, care-o beau,
Ție ÎȚI aparține.
Natura împrejur,
Și Gloria-i a Ta.
Nimic n-am de la mine
Adonai YEHOVA.
Ești Creatorul meuși
Ești lumină, pentru, ochiul
Ce vrea să Te cunoască.
Și viață, pentru pruncul
Ce-așteaptă, să se nască.
Cântec și zâmbet Doamne,
Ești Tu, pentru natură.
Și-o mare bucurie, talanților
Din zgură
Și un îndemn, la bine,
La pace și iertare
La dragostea de semeni,
Și bucurie mare.
A mea, iubire, care
Aș vrea să Ti-oarăt
Ca munții e de mare
Și marea de omăt.

Spaichingen
11.06. 2019,

Moldovan Pavel