Mi-am pus încredera

Mi-am pus încrederea-n comori,
Dar toate erau mute când plângam
Şi chiar de-am încercat de mutle ori
Să cumpăr fericirea nu puteam.

Mi-am pus încrederea în rude
Şi uneori le strig când îmi e dor,
N-am să-nţeleg nicând de ce stau surde
Eu surd n-am fost, când vroiau ajutor!

Mi-am pus încredera în pregătire
Crezând că de eşti vreun învăţat
Vei fi împlinit, dar ce uimire
Că împlinirea-n studii n-am aflat.

Mi-am pus încrederea-n înfăţisare
Ce chip frumos, credeam ca voi rămâne aşa
Dar într-o dimineaţă ce mirare
Că faţă brăzdată de riduri îmi era.

Mi-am pus încrederea în doctori
Până într-o zi când ei mi-au spus:
Am încercat să te salvăm de-atâtea ori
Dar iată, anii vieţii ţi s-au dus.

Mi-am pus apoi în sfinţi încrederea
Mă închinam şi mă rugam la toţi
Până într-o când cineva
Mi-a spus că sfinţii mei sunt defapt morţi.

Mi-am pus încrederea-n om
Şi am rămas dezamăgit,
Nu prezenta nici-un simtom
Că dragostea i-ar fi murit.

Şi în final m-am încrezut în mine
Credeam că sunt stăpân pe viaţa mea
Şi când părea că totul merge bine
Venea cel rău şi viaţa-mi ruina.

Şi a venit o zi în care m-am încrezut în Domnul
Şi viaţa mea de atunci s-a schimbat
Nu bogaţiile, nu medicii, nu omul
Te fac fericit cu-adevărat!

Încrederea să-ţi pui doar în Isus
Să fii conectat cu cerul prin credinţă
Şi-atunci Domnul,din slavile de sus
În dreptul tău va scrie BIRUINŢĂ!