Mormonii pretind că fac parte din „Biserica lui Isus Hristos a sfinților din zilele din urmă”. Ei includ Biblia printre cele patru cărți pe care le consideră Scripturile mormone și afirmă că Isus Hristos se află în centrul credinței lor. Învățăturile mormonilor se regăsesc în cele trei lucrări publicate de către biserica lor: „Principii Evanghelice” (1992), „Dobândirea unei căsătorii celeste” (1976) şi „Un studiu al articolelor credinţei” (1979), carte scrisă de apostolul mormon James E. Talmage. De referință sunt și alte lucrări precum: „Doctrinele mântuirii” (în trei volume), scrisă de așa-numitul profet Joseph Fielding Smith, „Doctrina mormonă” (1979), redactată de către apostolul mormon Bruce R. McConkie și, nu în ultimul rând, cartea „Învățăturile profetului Joseph Smith”. Există destul de multe cărți care analizează teologia mormonilor. Dintre acestea, de referință este lucrarea lui J. Ankerberg and J. Weldon. [1] În continuare, pentru a stabili dacă mormonismul și creștinismul sunt similare, am comparat învățăturile promovate de către aceste ideologii, luând în considerare șapte aspecte distincte. Pentru a prezenta corect crezurile mormonilor, am folosit următoarele materiale: articolul „Is Mormonism Christian”, care este pus la dispoziție de către Institutul de Cercetări Religioase [2] și eseul „Cât de creştin este Mormonismul?”, care a fost publicat în limba română. [3]

          Biblia ne învață că există un singur Dumnezeu, care se manifestă în trei Persoane. Dumnezeul biblic este etern, omnipotent, omniprezent și omniscient. Însă biserica mormonă are o viziune distorsionată despre Dumnezeu. Aceasta susţine că există mai mulţi dumnezei (Cartea lui Avraam 4:3) şi că noi înșine putem deveni dumnezei, într-o împărăţie celestă. [4] Mai mult, mormonii afirmă că persoanele care ating dumnezeirea vor avea copii spirituali care li se vor închina în același mod în care ne rugăm și noi lui Dumnezeu. [5] În plus, biserica mormonă crede că Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt sunt trei dumnezei diferiţi, [6] Fiul fiind odrasla Tatălui Ceresc şi a unei soţii celeste. [7]

          Creștinii cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu și că El este egal cu Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Duhul Sfânt, având aceeași natură divină cu Aceștia. În concepția biblică, Isus Hristos a existat din eternitate, precum celelalte două Persoane din Ființa Divină. În schimb, biserica mormonă afirmă că Isus Hristos este fratele nostru mai mare care a ajuns progresiv la dumnezeire, după ce a fost mai întâi procreat ca şi copil spiritual de către Tatăl Ceresc şi o mamă cerească, iar apoi a fost conceput fizic de către Tatăl Ceresc şi o mamă pământească. [8] În plus, mormonii susțin că Isus Hristos şi Lucifer sunt fraţi, [9] în timp ce Biblia ne învață că Lucifer este doar un înger creat de Dumnezeu, inferior lui Hristos din toate punctele de vedere.

          Biblia ne arată că primii oameni au căzut în păcat, aducând blestemul morții și suferinței peste toată creația lui Dumnezeu (de pe pământ). Fiecare om care se naște pe pământ are o natură păcătoasă, o predispoziție înnăscută înspre păcat. Însă biserica mormonă crede că păcatul lui Adam a fost un pas necesar în planul vieţii şi o mare binecuvântare pentru noi toţi. [10]

          Creștinii consideră că mântuirea se poate obține doar prin credința în jertfa lui Isus Hristos și nu prin fapte sau merite personale. Cei care resping harul lui Dumnezeu nu vor avea parte de mântuire, ci vor rămâne despărțiți de Dumnezeu pentru eternitate. Apoi, Biblia afirmă că Dumnezeu este Cel care ne iartă păcatele și care ne dă putere să ne schimbăm viața, să ne sfințim. În schimb, mormonii consideră că viaţa veşnică în prezenţa lui Dumnezeu (pe care o numesc „înălţarea în împărăţia celestă”) trebuie dobândită prin respectarea diferitelor reguli ale bisericii lor, inclusiv a ritualurilor neobişnuite din templul mormon. Faptele bune reprezintă o condiţie a mântuirii, căci acestea asigură intrarea în „împărăţia celestă”. [11] Așadar, biserica mormonă crede că ispăşirea lui Hristos reprezintă doar o bază parţială pentru neprihănire şi viaţă veşnică, la care se adaugă şi ascultarea faţă de toate poruncile bisericii mormone. [12]

          Creștinismul afirmă că Biblia este inspirată în totalitate de către Dumnezeu, statut de care nu se mai bucură vreo altă scriere. Dumnezeu a vegheat la recunoașterea canonului biblic de către biserica creștină, asigurându-se că nu a intrat vreo lucrare falsă în colecția de cărți sfinte. În schimb, mormonii cred că Biblia a fost coruptă, că îi lipsesc multe din „părţile limpezi şi valoroase” şi că nu conţine plinătatea Evangheliei. [13] Dar „Cartea lui Mormon” nu poate fi încadrată în categoria scrierilor revelate de Dumnezeu. În mod incredibil, unele pasaje din această lucrare citează cuvânt cu cuvânt nu doar texte din Biblie, ci pasaje dintr-o traducere specifică a Bibliei (King James Version – e. g. Isaia 53:5 din KJV și Mosia 14:5 sunt identice nu doar ca și cuvinte ci și în ceea ce privește modul în care textul este împărțit). Dacă lucrarea lui Joseph Smith ar fi fost inspirată, măcar parțial, ne-am putea aștepta să regăsim aceleași idei pe care le prezintă Biblia. Însă similitudinile amintite mai devreme sunt extrem de suspecte (mai ales având în vedere că limba originală a Vechiului Testament este ebraica, în timp ce limba originală a cărții lui Joseph Smith este necunoscută) și ne arată că Joseph Smith nu a primit nicio revelație, ci a plagiat conținutul unei anumite traduceri a Bibliei în limba engleză.

          Biblia ne descoperă că biserica lui Hristos nu va putea fi biruită de către forțele întunericului. Capul bisericii creștine este însuși Hristos. Chiar dacă de-a lungul istoriei au existat vremuri de apostazie în cadrul bisericii oficiale, mereu s-a păstrat o rămășiță care a continuat să urmeze principiile creștine. În schimb, mormonii consideră că a existat o apostazie totală şi completă a bisericii de la modelul întemeiat de Isus Hristos. Această stare de apostazie a fost întreruptă de revelația lui Joseph Smith, însă ea persistă și în zilele noastre, caracterizându-i pe toți cei care nu fac parte din biserica mormonă. [14]

          Fondatorul creștinismului este Isus Hristos, cel mai mare profet și învățător din istoria omenirii. Mai mult, El este Dumnezeu veșnic, fără păcat. În schimb, fondatorul sectei mormone este Joseph Smith, un om controversat și extrem de păcătos, un individ care a pretins că a avut o multitudine de revelații de la îngerul Moroni. Ulterior, el a redactat lucrarea „Cartea lui Mormon”, pe care a susținut că ar fi primit-o de la divinitate, în urma acelor presupuse experiențe supranaturale. Biserica mormonă consideră că documentul ei fondator, „Cartea lui Mormon”, reprezintă un alt testament al lui Isus Hristos sau o nouă revelaţie a Acestuia. Eu însă cred că, în realitate, este vorba despre un testament al unui alt Isus. Analizând crezurile mormonilor, am putut observa că aceștia prezintă o altă evanghelie, diferită de cea predicată de apostoli. Însă apostolul Pavel ne avertizează să nu dăm crezare unor indivizi precum Joseph Smith, care au promovat o altă evanghelie și un alt Isus, fiind călăuziți de un alt duh, diferit de Duhul lui Dumnezeu (2 Corinteni 11:4). Conform Bibliei, chiar dacă un înger din cer (fie el și Moroni - care a existat doar în imaginația lui Joseph Smith) ne-ar aduce o altă evanghelie decât cea prezentată de apostoli, acesta nu trebuie crezut (Galateni 1:6-9).

Bibliografie:

[1] J. Ankerberg and J. Weldon, Behind the Mask of Mormonism, Eugene, OR: Harvest House, 1996

[2] https://mit. irr. org/mormonism-christian

[3] https://www. resursecrestine. ro/eseuri/10338/cat-de-crestin-este mormonismul

[4] Dobândirea unei căsătorii celeste, p. 130; Doctrina Mormonă, p. 321

[5] Principii Evanghelice, p. 302

[6] Învăţăturile profetului Joseph Smith, p. 370; Doctrina mormonă, pp. 576-577

[7] Encyclopedia of Mormonism, lucrare scrisă de Joseph Fielding McConkie, vol. 2, p. 649

[8] Dobândirea unei căsătorii celeste, p. 129; Doctrina mormonă, pp. 546-547,742

[9] Principii Evanghelice, pp. 17-18; Doctrina Mormonă, p. 192

[10] Principii Evanghelice, p. 33, Cartea lui Mormon-2 Nephi 2:25; Doctrinele Mântuirii, vol. 1, p. 114

[11] Principii Evanghelice, pp. 303-304; Cel de-al Treilea Articol al Credinţei, Doctrina Mormonă, pp. 339,671; Cartea lui Mormon - 2 Nephi 25:23

[12] Principii Evanghelice, pp. 74-75; Doctrina Mormonă, p. 669

[13] Cartea lui Mormon - 1 Nephi 13:26-29; Doctrinele Mântuirii, vol. 3, pp. 190-191

[14] Doctrina Mormonă, p. 44; Principii Evanghelice, pp. 105-106