Ioan Hapca V1 C V2 C V3 C V4 C [V1] Ah, păcatul e dușmanul, e dușmanul cel de moarte Care-n minte ne strecoară ale lui perfide șoapte Ce în inimă stârnesc furtuni mari în miez de noapte... Păcatul sufletu-l ucide și pe veci de ceruri îl desparte. [C] Păcatu-i puterea morții dar păcatu-a fost zdrobit Când la Golgota pe cruce Hristos Domnul a murit Dându-Se pe Sine jertfă pentru noi, căci ne-a iubit. El a zdrobit atunci și capul celui ce ne-a amăgit, A zdrobit și boldul morții și-a ieșit viu din mormânt Și-azi ne dă a Lui viață să fim sfinți, cum El e Sfânt. [V2] O, păcatul poate ucide și-ucide pe-acel ce-l lasă Să intre și să domnească într-a inimii sale casă... Dar în noi domnește Isus și noi stăm cu El la masă Fericiți și plini de pace căci El ne ia tot ce ne-apasă. [V3] O, deschide-ți și tu inima, deschide-ți-o acum și lasă Să intre Mântuitorul, ca Domn Stăpân într-a ta casă, Căci El vine să slujească ca să stai cu El la masă Să-I poți spune ce te doare și să-ți ia tot ce te-apasă. [V4] El este Comoara Sfântă, Pâinea vieții, cea divină Și Izvorul Sfânt de viață, care vine din Lumină Cu Lumină să ne-adape, să ne scoată din ruină, Tatălui să ne prezinte; noi, curați și făr`vreo vină.